1.000 de zile de război în Ucraina – revin amenințările nucleare

După 1.000 de zile de război care a făcut sute de mii de victime și a costat zeci de miliarde de euro de ambele părți, conflictul dintre Rusia și Ucraina pare departe de a se fi încheiat, scrie BFM TV.

Statele Unite au fost recent de acord cu utilizarea de rachete cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte de pe teritoriul Rusiei.

Kremlinul a declarat marți că extinderea domeniului de aplicare pentru utilizarea armelor nucleare a fost un răspuns „necesar” la ceea ce președintele rus Vladimir Putin consideră a fi „amenințări” din partea Occidentului la adresa securității Rusiei.

„A fost necesar să ne adaptăm fundamentele la situația actuală”, a explicat purtătorul de cuvânt al președinției, Dmitri Peskov, în timpul briefingului său zilnic.

În acest context, Vladimir Putin a semnat decretul de extindere a posibilităților de utilizare a armelor nucleare. Kremlinul consideră că posibilitatea de a utiliza arme nucleare ar fi un răspuns „necesar” în cazul unor „atacuri masive” ale Occidentului împotriva Rusiei. Mai clar spus, Moscova nu vrea pe teritoriul său ceea ce face în Ucraina.

În ultimele zile, Rusia a efectuat lovituri mortale asupra zonelor civile. Luni, un atac cu rachete rusești s-a soldat cu cel puțin zece morți și 43 de răniți, dintre care patru copii, la Odessa, un oraș-port la Marea Neagră, departe de linia frontului. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, rușii au lansat o rachetă balistică Iskander-M asupra Odesei. Proiectilul a fost doborât de apărarea antiaeriană, dar schijele sale au căzut într-o zonă rezidențială.

O bombă primitivă, dar puternică

Din partea ucraineană, nu au existat amenințări oficiale. Cu toate acestea, un raport elaborat de CACDS, un think-tank ucrainean, pentru Ministerul ucrainean al Apărării, face referire la utilizarea armelor nucleare „dacă Donald Trump retrage asistența militară americană”. Dezvăluit de cotidianul britanic The Times, documentul face referire la capacitatea Kievului de a dezvolta o bombă nucleară în câteva luni.

„Țara ar fi capabilă să construiască rapid un dispozitiv simplu pe bază de plutoniu, cu o tehnologie similară cu cea a bombei Fat Man lansată asupra Nagasaki în 1945”, relatează The Times.

Bomba lansată de americani la Nagasaki în 1945 a avut aproximativ 20 de kilotone.

Potrivit aceluiași raport, decizia de a utiliza această bombă ar putea fi luată dacă armata rusă ar ajunge în orașul Pavlograd, în apropiere de Nipru și la aproximativ o sută de kilometri de actuala linie a frontului.

Este aceasta o tactică de presiune pentru a-l încuraja pe Donald Trump să nu reducă ajutorul sau să îl reducă prea drastic?

Un risc studiat de NATO

NATO a studiat riscul nuclear încă de la începutul conflictului, iar puterea nucleară a Rusiei ar fi determinat chiar și aliații Kievului să adopte o abordare prudentă. Potrivit președintelui Comitetului Militar al NATO, amiralul Rob Bauer, acest lucru este ceea ce a descurajat Alianța să lanseze o ofensivă împotriva Rusiei prin trimiterea de trupe în Ucraina.

„A lupta în Afganistan nu este același lucru cu a lupta împotriva rușilor în Ucraina. Talibanii nu au arme nucleare, rușii au”, a reamintit Rob Bauer în urmă cu câteva zile, la Praga.

„Sunt absolut sigur că, dacă rușii nu ar fi avut arme nucleare, am fi fost în Ucraina cu mult timp în urmă pentru a-i alunga. Cu siguranță am fi făcut acest lucru”, a conchis amiralul Bauer.

Riscul nuclear rămâne ridicat. Într-un raport privind armamentul, Greenpeace îi avertizează pe europeni că un pas greșit în domeniul nuclear ar putea declanșa o confruntare între NATO și Rusia.

Conform rapoartelor Sipri, țările din alianță sunt superioare Rusiei în ceea ce privește armamentul convențional. Pe de altă parte, NATO și Rusia au putere nucleară egală. Cele trei țări membre NATO cu descurajare nucleară (Statele Unite, Franța și Marea Britanie) au 5.559 de focoase nucleare. Rusia are 5.580, ceea ce înseamnă că cei doi adversari ar avea capacitatea de a se distruge reciproc.