15 iulie, Ziua mărcii poştale româneşti / Cazanciuc: De-a lungul timpului, un reper solid al patrimoniului nostru spiritual şi cultural, dincolo de relevanţa sa filatelică în sine

Senatorul PSD Robert Cazanciuc a anunţat că, împreună cu senatorul Lucian Romaşcanu, a depus o iniţiativă legislativă privind declararea datei de 15 iulie drept Ziua mărcii poştale româneşti.

”Iniţiativa legislativă prevede ca marcarea anuală a Zilei mărcii poştale româneşti de către Compania Naţională Poşta Română şi Romfilatelia să includă şi organizarea unui Târg al mărcilor poştale şi al cărţilor poştale maxime, iar consiliile judeţene, împreună cu inspectoratele şcolare judeţene şi cel al Municipiului Bucureşti, pot organiza expoziţii filatelice tematice. Romfilatelia va organiza evenimente de promovare a mărcii poştale alături de Institutul Cultural Român. De asemenea, Romfilatelia va emite anual un produs filatelic special pentru a marca Ziua mărcii poştale româneşti”, scrie sâmbătă Cazanciuc, pe Facebook.

Acesta aminteşte că sâmbătă s-au împlinit 165 de ani de la prima emisiune filatelică.

Timbrul poştal românesc „Capul de bour”, cu puternic potenţial identitar, a fost tipărit la Iaşi, într-o primă emisiune, sub egida Poştei Domneşti a Principatului Moldovei, la data de 15 iulie 1858, se mai precizează în postare.

Ziua mărcii poştale româneşti este sărbătorită la 15 iulie, dată la care, în anul 1858, au fost tipărite primele mărci poştale româneşti, în Moldova, potrivit site-ului www.romfilatelia.ro. Intitulată „Cap de bour”, emisiunea era formată din patru valori: 27, 54, 81 şi 108 parale. A intrat în circulaţie la 22 iulie/3 august 1858, iar la 31 octombrie 1858 a fost retrasă, se arată în volumul „Istoria României în date” (2003), relatează Agerpres.

Evenimentul avea loc la 18 ani după apariţia, în Marea Britanie, a celui dintâi timbru de pe mapamond, cunoscut în lumea filateliştilor cu denumirea „Black Penny”.

Marca poştală a avut un puternic impact în ţara noastră, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a intrat în spaţiul românesc un nou obicei, cel al colecţionării mărcilor poştale. Colecţionarii şi comercianţii de tutun vindeau mărci poştale, respectiv Capul de Bour, Principatele Unite sau Cuza. În scurt timp, au început să fie înfiinţate diverse societăţi sau cluburi filatelice, cu o activitate intensă la începutul secolului al XX-lea, care satisfăceau nevoia de comunicare şi de schimburi dintre colecţionari, menţionează site-ul www.romfilatelia.ro.