15 țări UE, printre care Germania și Franța, se alătură acțiunii în justiție împotriva legii anti-LGBT din Ungaria / România nu se numără printre aceste țări

15 țări din Uniunea Europeană, printre care nu se numără România, s-au alăturat unui proces împotriva legii ungare privind protecția copilului, criticată pe scară largă ca fiind anti-LGBT, anunță Euronews.

Belgia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Austria, Austria, Irlanda, Danemarca, Malta, Spania, Suedia, Finlanda, Slovenia, Franța, Germania și Grecia, împreună cu Parlamentul European, vor acționa ca părți terțe în procesul intentat anul trecut de Comisia Europeană.

Lista țărilor care participă la procesul juridic are o componentă marcant occidentală, reflectând un decalaj de lungă durată între Vest și Est atunci când vine vorba de protecția drepturilor LGBT+ în Europa, arată Euronews.

Termenul limită pentru a se alătura cauzei s-a încheiat la 6 aprilie.

„Rămânem fermi în angajamentul nostru față de o societate incluzivă și față de egalitatea pentru toți”, a declarat Ministerul belgian al Afacerilor Externe, care a condus lupta împotriva controversatului proiect de lege.

Legea ungară, aprobată în iunie 2021, conține o dispoziție care interzice sau restricționează puternic reprezentările homosexualității și ale schimbării de sex în conținutul media și în materialele educaționale adresate publicului cu vârsta sub 18 ani.

Acest lucru a declanșat o reacție politică, țările semnând scrisori comune și prim-miniștrii exprimându-și în mod deschis nemulțumirea față de omologul lor ungar, Viktor Orbán.

Premierul olandez Mark Rutte a mers până la a sugera că, dacă Ungaria merge mai departe cu aceste planuri, „în ceea ce mă privește, atunci nu mai au ce să facă în UE”.

Legislația a fost, de asemenea, criticată pentru că face o confuzie între pedofilie și homosexualitate, în condițiile în care scopul declarat al textului este de a consolida protecția copiilor împotriva infractorilor sexuali.

Comisia Europeană, care supraveghează compatibilitatea legislației naționale cu normele UE, a cerut Ungariei să explice de ce interdicția privind conținutul LGBT este necesară pentru a atinge principalele obiective ale legii.

Nefiind convins de raționamentul Budapestei, executivul UE a lansat o procedură de infringement, argumentând că legislația încalcă drepturile fundamentale și mai multe reglementări ale pieței unice. „Acest proiect de lege maghiar este o rușine”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în 2021.

„Acest proiect de lege discriminează în mod clar oamenii pe baza orientării lor sexuale și contravine tuturor valorilor fundamentale ale Uniunii Europene: este vorba de demnitatea umană, este vorba de egalitate și de drepturile fundamentale ale omului. Așa că nu vom face niciun compromis cu privire la aceste principii.”

Întrucât Ungaria a refuzat să dea înapoi, Comisia a înaintat în iulie anul trecut o acțiune în justiție la Curtea Europeană de Justiție (CEJ), care are puterea de a impune modificări ale legislației naționale.

„Legea ungară încalcă legislația UE, drepturile fundamentale și valorile UE. Am trimis Ungaria în fața CEJ și acum este de competența Curții să se pronunțe asupra cazului”, a declarat pentru Euronews un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

„Aceasta nu este o simplă decizie guvernamentală, nici parlamentară, ci este voința poporului, așa cum a fost exprimată într-un referendum și nu cunoaștem o decizie la un nivel mai înalt într-o democrație. Prin urmare, bineînțeles, vom fi alături de protecția copiilor, de protejarea copiilor maghiari, indiferent de câte țări decid să se alăture procesului în curs împotriva noastră”, a declarat săptămâna aceasta Péter Szijjártó, ministrul de externe al Ungariei.

Lista țărilor care participă la procesul juridic are o componentă marcant occidentală, reflectând un decalaj de lungă durată între Vest și Est atunci când vine vorba de protecția drepturilor LGBT+ în Europa.

Italia, Estonia, Letonia și Cipru, ai căror lideri semnaseră în 2021 o scrisoare colectivă de denunțare a legii ungare, nu și-au adăugat numele la proces.

În schimb, Slovenia, care anul trecut a devenit prima țară fostă comunistă care a permis cuplurilor de același sex să se căsătorească și să adopte, a optat de această dată pentru această măsură.

Nu este clar dacă vreun alt stat membru mai poate deveni parte la proces după expirarea termenului limită, care fusese deja prelungit.