160 de ONG-uri acuză inițiatorii PNL ai unui proiect de lege că vor să limiteze dreptul organizațiilor neguvernamentale de a sesiza ilegalități în justiție/ Inițiatorii susțin că vor să limiteze ”abuzul de drept” în cazul proiectelor de infrastructură / ONG-urile ar trebui să plătească o cauțiune de 1% din valoarea invesiției dar nu mai mare de 50.000 de lei

160 de organizații neguvernamentale anunță, într-un comunicat, că solicită retragerea semnăturii inițiatorilor de pe un proiect de lege care ar îngreuna procesul prin care organizațiile neguvernamentale pot sesiza instanțele de judecată cu privire la orice posibile nelegalitate. Pe de altă parte, inițiatorii proiectului (parlamentari PNL) spun că vor să limiteze „abuzul de drept” al organizațiilor care atacă în instanțe proiecte de infrastructură. Conform proiectului de lege, ”pentru a garanta parțial repararea prejudiciului cauzat beneficiarilor actului administrativ atacat, atunci când asociația are calitate de terț față de actul administrativ atacat, aceasta are obligația de a depune o cauțiune în valoare de 1% din valoarea investiției, dar nu mai mult de 50.000 de lei”.

Redăm mai jos comunicatul semnat de ONG-uri

”160 de organizații neguvernamentale și grupuri de cetățeni au transmis semnatarilor propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații solicitarea de a-și retrage semnătura de pe acest document. Modificările propuse sunt o încercare de a slăbi capacitatea societății civile de a-și exercita misiunea de a proteja interesul public și se aliniază tendințelor iliberale din alte țări europene.

Pe scurt, propunerea legislativă ar împiedica sau ar îngreuna semnificativ procesul prin care orice organizație neguvernamentală poate sesiza instanțele de judecată cu privire la orice posibilă nelegalitate a unor acte emise de instituțiile publice.

Printre elementele noi pe care inițiatorii acestui text de lege doresc să le aducă sunt o vechime minimă de doi ani a organizației neguvernamentale care dorește să se adreseze instanței pentru anularea unor acte administrative, depunerea unei cauțiuni de 1% din valoarea investiției (pentru contestarea unor proiecte ce vizează investiții), și răspunderea patrimonială a membrilor consiliului director, în cazul în care instanța va emite o decizie definitivă de respingere a cauzei. Toate aceste propuneri vin în contextul în care Codul de procedură civilă reglementează deja, într-un mod acoperitor, abuzul de drept procesual.

În opinia noastră, este inacceptabil că mai pot exista astfel de propuneri de modificare ale legii care să impună condiții menite în mod evident să descurajeze demersurile organizațiilor neguvernamentale care acționează pentru protejarea interesului public. Propunerea legislativă duce la îngrădirea unor drepturi fundamentale și, în esență, contravine principiilor de funcționare ale unui stat democratic. Faptul că organizațiile neguvernamentale pot apela la instanțe pentru a împiedica eventuale încălcări ale legii din partea autorităților publice face parte din dinamica sănătoasă a unei societăți în care mecanismele de control ale puterii funcționează. Or, propunerea legislativă la care facem referire aici încearcă tocmai să dezechilibreze și mai tare raportul de putere între instituțiile publice și spațiul civic, lucru de neconceput într-un stat democratic.

Săptămâna trecută a fost votată o altă inițiativă legislativă care restrânge dreptul organizațiilor neguvernamentale de a contesta în instanță documentații de urbanism (din motive ce țin, de exemplu, de potențialul impact negativ asupra mediului). Aceste inițiative ne pot aduce în situația în care mecanismele de exercitare a drepturilor cetățenești de participare la decizia publică și de protejare a intereselor comunităților să fie cvasi imposibil de utilizat.

Mai mult de atât, ne exprimăm public îngrijorarea cu privire la tendințele Parlamentului României de a legifera cu scopul explicit de a restrânge spațiul de acțiune al organizațiilor neguvernamentale. Textele de fundamentare a celor două propuneri legislative descriu un climat social în care organizațiile neguvernamentale sunt inamici ai interesului public, utilizând un limbaj acuzator și profund nepotrivit pentru o societate democratică.”

• Scrisoarea transmisă către susținătorii propunerii legislative este disponibilă aici.
• Link către propunerea legislativă de modificare a OG 26/2000, aici
• Link către expunerea de motive pentru propunerea de modificare a Legii 50/1991, aici

Context

Potrivit Libertatea.ro, inițiatorii proiectului spun că vor să limiteze „abuzul de drept” al organizațiilor care atacă în instanțe proiecte de infrastructură. „O lovitură fără precedent în activitatea ONG-urilor militante”, spune Dan Trifu, vicepreședintele Fundației Eco-Civica, inițiatoarea multor procese cu dezvoltatorii imobiliari.

Mai mulți parlamentari PNL, în frunte cu senatorii Daniel Fenechiu și Cristian Niculescu Țăgârlaș, au înregistrat, săptămâna trecută, la Senat, o inițiativă legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații.

Propunerea prevede introducerea de condiții suplimentare pentru organizațiile nonguvernamentale care vor să acționeze în instanță proiecte majore de infrastructură, inclusiv achitarea unei sume de bani. Astfel, „pentru a garanta parțial repararea prejudiciului cauzat beneficiarilor actului administrativ atacat, atunci când asociația are calitate de terț față de actul administrativ atacat, aceasta are obligația de a depune o cauțiune în valoare de 1% din valoarea investiției, dar nu mai mult de 50.000 de lei”, conform textului propunerii legislative.

De asemenea, organizațiile neguvernamentale vor putea ataca un act administrativ doar dacă acesta „are legătură cu obiectul de activitate și scopul acesteia, în conformitate cu actul constitutiv și statutul acesteia”. Nu vor putea fi contestate acte emise înainte de înființare, iar asociația sau fundația trebuie să demonstreze că în ultimii 2 ani „a urmărit în mod activ scopurile menționate în statut care au legătură cu actul administrativ atacat” .

Citește intregal pe Libertatea.ro