2024 este cel mai important an electoral din istorie și ar putea remodela ordinea mondială: Nu doar România iese de cinci ori la vot, multe țări au scrutine interne, pe lângă cele europene / Moldovenii, rușii și americanii își aleg președinții

Se estimează că două miliarde de oameni din 50 de țări din întreaga lume ar putea merge la urne în 2024, mai mulți decât în orice alt an din istorie. Și pentru România, anul care vine este încărcat din punct de vedere electoral, cu cinci rânduri de alegeri programate: europene, locale, legislative și prezidențiale în două tururi. Alegeri electorale externe importante pentru România, pe lângă cele europene, vor mai fi cele prezidențiale organizate în Republica Moldova, Rusia și SUA.

Potențialele schimbări guvernamentale ar putea înclina decisiv echilibrul geopolitic, afectând sprijinul occidental acordat Ucrainei, conflictul din Orientul Mijlociu, relațiile comerciale și economia globală interconectată, scrie Euronews într-o analiză. Alegerile vor testa, de asemenea, rezistența democrațiilor globale, pe fondul temerilor legate de o creștere a regresului democratic și de o conducere autoritară dură.

În iunie, vor avea loc cele mai mari alegeri transfrontaliere din lume, când peste 400 de milioane de persoane sunt așteptate să voteze la alegerile europene.

Dar, cu voturi cu miză mare planificate în națiuni populate precum SUA, India și Indonezia, în state autocrate precum Belarus, Iran și Rusia, precum și în aliați strategici precum Taiwan și Regatul Unit, alegerile din interiorul și din afara granițelor Europei au potențialul de a afecta profund continentul.

Euronews face o analiză a alegerilor din 2024 care vor modela Europa.

1. Alegerile prezidențiale din Statele Unite ale Americii – 5 noiembrie

Spectrul revenirii candidatului republican Donald Trump la Casa Albă face din 2024 un an potențial exploziv în politica globală, iar mizele sunt mari pentru Europa.

Dar candidatura lui Trump la președinție s-ar putea termina înainte de a începe. Curtea Supremă din Colorado a decis că nu poate candida în acest stat din cauza acțiunilor sale înainte de atacul din ianuarie 2021 de la Capitoliu.

Totuși, avantajul său confortabil în fața rivalilor republicani înseamnă că ar putea câștiga în continuare fără să aibă dreptul de a se prezenta în Colorado – dar hotărârea stabilește un precedent puternic pentru procese similare care i-ar putea interzice să concureze în alte state.

O preluare a puterii de către republicani – fie că este vorba de Trump sau nu – ar putea perturba politica strâns aliniată a Occidentului în ceea ce privește Ucraina, deoarece unele aripi ale partidului cer restricționarea ajutorului militar și financiar pentru Kiev.

De asemenea, ar putea însemna o revenire la disputele comerciale. Administrația republicană anterioară, sub conducerea lui Trump, a aplicat tarife vamale radicale aliaților europeni în încercarea de a proteja producătorii americani. Ambele părți au fost de acord cu un armistițiu temporar, dar Trump a promis să introducă un tarif de 10% pentru toate importurile străine dacă va fi ales.

O schimbare a administrației ar putea avea un impact și asupra discuțiilor în curs de desfășurare pentru a permite UE să exporte în SUA minerale critice folosite la fabricarea bateriilor electrice fără a fi lovită de tarife în temeiul Legii privind reducerea inflației.

2. Alegerile europene 6-9 iunie

În iunie, alegătorii cu drept de vot din cele 27 de țări membre ale UE vor alege cine îi reprezintă în Parlamentul European, singura instituție aleasă în mod democratic din cadrul blocului comunitar.

Un gigant din punct de vedere al numărului de alegători, alegerile au suferit din cauza prezenței slabe la vot și a dezinteresului alegătorilor care consideră că UE este prea departe de viața lor de zi cu zi.

Previziunile privind o creștere a sprijinului pentru partidele eurosceptice și de extremă dreapta – susținute de recentele succese electorale din Olanda, Italia, Finlanda și Suedia – provoacă îndoieli cu privire la calea viitoare a UE.

Cele mai recente sondaje plasează grupul de extremă dreapta Identitate și Democrație la un nivel record de 87 de locuri în hemiciclul de 720 de membri, ceea ce înseamnă că ar putea concura cu liberalii pentru a deveni al treilea partid ca mărime din parlament. Acest lucru ar putea plasa extrema dreaptă într-un rol de kingmaker între cele două grupuri conservatoare și socialiste principale care, deși opuse din punct de vedere ideologic, cooperează pentru a asigura funcționarea instituțiilor UE în cadrul unei „mari coaliții”.

O încetinire economică în marile economii ale UE, nemulțumirea în creștere în zonele rurale, schimbările climatice și migrația vor fi teme definitorii pentru această campanie.

Alegerile vor decide, de asemenea, cine va conduce următoarea Comisie Europeană, întrucât se așteaptă ca actuala președintă Ursula von der Leyen să candideze din nou și să declanșeze o remaniere majoră a posturilor de conducere din UE.

3. Alegeri legislative în Portugalia – 10 martie

Președintele Portugaliei a convocat alegeri anticipate în noiembrie, după ce premierul socialist António Costa a fost forțat să demisioneze – dar a rămas în funcție ca interimar – pe fondul unei vaste anchete de corupție.

Partidul Socialist (PS) va spera ca noul său lider, Pedro Nuno Santos, să se poată agăța de guvern în țara iberică, care a fost un bastion al stângii europene în ultimii ani.

Sondajele indică o cursă strânsă, Partidul Socialist al lui Nuno Santos și opoziția sa conservatoare, Partidul Social Democrat, fiind în prezent la egalitate în sondaje, cu aproximativ 27% din voturi.

Dar bastionul de stânga ar putea fi ultima țară europeană care să cunoască o ascensiune a extremei drepte. Chega, un partid contestatar de dreapta dură, care urmărește să perturbe sistemul tradițional bipartidist, se află la mică distanță de cele două partide principale, cu 17%.

Chega a fost criticat pentru că „otrăvește” dezbaterea națională cu o retorică rasistă, anti-LGBTQ+, antiimigranți și antiromâni.

4. Alegeri federale belgiene – 9 iunie

Belgia va organiza un dublu scrutin la începutul lunii iunie, alegerile europene și cele federale având loc în aceeași zi. Această țară de 11,6 milioane de locuitori este cunoscută pentru politica sa fracturată și pentru acordurile complexe de împărțire a puterii, cu nu mai puțin de șapte partide în actualul guvern de coaliție.

Sondajele descriu o imagine foarte familiară, cu independentiștii flamanzi de extremă dreapta Vlaams Belang în frunte în Flandra, Partidul Socialist în frunte în Valonia, în timp ce liberalii sunt cotați să câștige la Bruxelles.

Având în vedere că actuala coaliție formată din șapte partide este pe cale să obțină suficient sprijin pentru a guverna din nou, premierul Alexander de Croo va dori să folosească președinția de șase luni a Belgiei la Consiliul UE, care începe în ianuarie, pentru a obține puncte politice acasă.

Dar partidul liberal conservator flamand al lui De Croo se află la minime istorice în sondajele de opinie în Flandra, țara sa de origine. Poziția sa decisivă față de conflictul din Gaza și criza guvernamentală care a urmat recentului atac terorist de la Bruxelles au dus la o deflație a sprijinului său.

5. Alegerile legislative din Austria – așteptate până în toamnă

Alegerile din Austria s-ar putea dovedi a fi una dintre cele mai critice, în condițiile în care Europa se luptă să rețină o creștere a extremei drepte.

Partidul Libertății din Austria (FPÖ), de extremă dreapta, se află în prezent la un scor impresionant de 30% din voturi. Sprijinul său a crescut constant după ce a căzut în dizgrație în urma scandalului Ibiza 2019, când vicecancelarul de atunci și liderul FPÖ, Heinz-Christian Strache, a fost filmat în timp ce obținea favoruri politice de la contacte de afaceri rusești.

Politicile antiblocaj ale partidului în timpul pandemiei Covid-19, criticile sale față de repercusiunile economice ale sancțiunilor UE asupra Rusiei și politicile sale populiste au făcut ca acesta să recâștige încet încrederea alegătorilor de dreapta. De asemenea, a profitat de luptele interne dintre partidele centriste pentru a-și consolida sprijinul.

În cazul în care impulsul continuă, este posibil ca următorul cancelar austriac să provină din rândurile FPÖ.

Alte alegeri de urmărit

Finlanda își va alege noul președinte în ianuarie – David MacDougall are această previziune.

Alegerile parlamentare vor avea loc în Lituania la 12 mai, iar în Croația la 22 septembrie.

Alegerile prezidențiale din Ucraina ar trebui să aibă loc în primăvară, dar legea interzice scrutinul sub legea marțială. Președintele Volodymyr Zelenskyy a declarat anterior că organizarea de alegeri pe timp de război ar fi „complet iresponsabilă”.

Republica Moldova va organiza, de asemenea, alegeri prezidențiale anul viitor. Maia Sandu ar putea câștiga un nou mandat prezidențial, aceasta fiind urmată de ex-președintele țării vecine și în prezent șeful executiv al PSRM, Igor Dodon, și de liderul MAN și actualul primar al Capitalei, Ion Ceban. Este rezultatul unui sondaj făcut public de institutul de sondaje IMAS, al cărui director Doru Petruți l-a consiliat în trecut pe oligarhul fugar Ilan Șor.

Rușii își vor alege următorul președinte pe 17 martie. Dar, în condițiile în care presa independentă este sufocată, iar criticii sunt întemnițați sau în exil, calea este liberă pentru președintele Vladimir Putin de a-și asigura următorul mandat.

Alte alegeri fictive sunt programate în Iran, la 1 martie, și în Belarus, la 25 februarie.

Alegeri generale vor avea loc în Indonezia la 14 februarie și în India între aprilie și mai. Votul din Indonezia va fi cel mai mare scrutin din lume organizat vreodată într-o singură zi, cu peste 200 de milioane de alegători eligibili.

Taiwanul va merge la urne în cadrul alegerilor prezidențiale la 13 ianuarie.

Regatul Unit va organiza alegeri generale înainte de sfârșitul anului 2024, a confirmat premierul Rishi Sunak la începutul acestei săptămâni.