23 de procurori contestă în instanță un ordin al procurorului general Florența: ”O gravă imixtiune în activitatea judiciară, încălcând independența procurorului de instanță”, acuză magistrații de la Parchetul Curții de Apel București

Un ordin al procurorului general Alex Florența este contestat în instanță de un grup de 23 de procurori, conform portalului oficial. Magistrații de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București susțin că mai multe prevederi ale ordinului 344 din 27 noiembrie 2023, pe care l-au primit pe e-mail, trebuie abrogate sau modificate pentru că ar limita independența procurorilor și ar face loc posibilelor imixtiuni în anchete și abuzuri ale procurorilor superiori ierarhic. Procurorii mai spun și că alte prevederi îngreunează activitatea judiciară și cresc semnificativ birocrația.

Surse judiciare au explicat pentru G4Media că o astfel de acțiune a procurorilor la adresa conducerii Parchetului General, de contestare a unui ordin operativ, este o premieră în practica recentă, mai ales ținând cont de numărul mare de procurori care contestă în bloc un ordin al procurorului general. Înainte să meargă în instanță, procurorii au contestat ordinul în scris, într-o plângere prealabilă direct la procurorul general, însă acesta nu ar fi stat de vorbă cu magistrații, conform surselor citate.

În referatul privind solicitarea de revocare în parte și modificare a ordinului consultat de G4Media, procurorii susțin că nu au fost consultați înainte de emiterea ordinului, la fel cum s-a întâmplat cu un ordin anterior, din 2020.

Procurorii argumentează în referat că decizia solicitării de revocare/modificare a ordinului a fost luată în urma dezbaterii Colegiului de Conducere al PCA și luând act de punctele de vedere și observațiile formulate de unitățile de parchet din raza de competență a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București (în subordinea PCA București sunt 27 de parchete de pe lângă judecătorii și tribunale, inclusiv Tribunalul București și parchetele de pe lângă judecătoriile de sectoare din Capitală).

Surse din rândul contestatarilor au declarat pentru G4Media că ordinul lui Florența ”constituie o gravă imixtiune în activitatea judiciară, încălcând independența procurorului de instanță așa cum este prevăzută de lege”:

• ”Ordinul în ansamblul său arată o necunoaștere a activității specifice reprezentării Ministerului Public în instanță. Ordinul constituie și o gravă imixtiune în activitatea judiciară, încălcând independența procurorului de instanță așa cum este prevăzută de lege. Cei care contestăm ordinul suntem și procurori de instanță, și de urmărire penală. Numărul nemulțumiților este și mai mare însă, doar că alte parchete nu au avut curaj să îl conteste”, au declarat surse din rândul contestatarilor pentru G4Media.

Procurorii cer modificarea sau abrogarea a 23 de prevederi din ordin, iar una dintre acestea este referitoare la reorganizarea activității procurorilor din instanțe. Astfel, conform documentelor consultate de G4Media, unul dintre articolele ordinului prevede ca: 

• ”Procurorul de şedinţă, care apreciază diferit cu privire la elemente esenţiale ale cauzei, într-un mod care poate conduce la o soluţie contrară celei vizate/dispuse prin actul procurorului care a efectuat sau supravegheat urmărirea penală, va aduce acest fapt la cunoştinţa procurorului ierarhic superior comun, întocmind în acest scop o notă care va cuprinde aspectele aflate în divergenţă şi opinia motivată asupra evoluţiei cauzei. Procurorul ierarhic superior comun analizează şi decide în urma consultării procurorilor cu opinii contrare. În situaţia în care procurorul ierarhic superior apreciază că sunt neîntemeiate concluziile propuse de procurorul de şedinţă cu privire la aspectele sesizate, va desemna un alt procuror pentru a participa la soluţionarea cauzei”. 

Procurorii susțin că se impune abrogarea prevederii în conformitate cu independența procurorilor fără nicio imixtiune a procurorului ierarhic superior sau a oricărei alte persoane, invocând articole din Constituție și Legea 304/2022 (art.71 alin 2 și art. 68 alin 5) privind organizarea judiciară, dar și articolul art. 271 lit. k) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care prevede că imixtiunea unui procuror/judecător în activitatea altui procuror/judecător constituie abatere disciplinară:

• ”Procurorul ierarhic superior nu poate desemna un alt procuror în ședința de judecată pentru motivul mai sus menționat, o asemenea măsură constituind o veritabilă imixtiune în activitatea procurorului respectiv, deci o abatere disciplinară”, spun procurorii în motivarea propunerii de abrogare a prevederii.

Un alt punct pe care procurorii îl contestă este:

• ”În procedura de cameră preliminară, va participa procurorul desemnat conform planificării în şedinţele de judecată. În această procedură, răspunsul scris la cererile şi excepţiile invocate va fi întocmit de procurorul care a efectuat sau, după caz, a supravegheat urmărirea penală, cu excepţia situaţiei în care procurorul ierarhic superior desemnează un alt procuror pentru întocmirea acestuia”. 

Procurorii susțin că textul încalcă principiul ierarhiei actelor normative fiind contrar dispozițiilor legale ale art. 72 din Legea nr. 304/2022 care prevăd imperativ că “în procesele penale, la şedinţa de judecată participă procurorul care a efectuat sau a supravegheat urmărirea penală ori alt procuror desemnat de conducătorul parchetului”:

• ”De asemenea, textul din ordin încalcă și prevederile din regulamentul de ordine interioară al parchetelor care stabilește că procurorii de urmărire/supraveghere a urmăririi penale pot participa la ședințele de judecată, potrivit legii, deci, inclusiv la procedura de camera preliminară (vezi, de exemplu, art. 27 alin. 1 lit. d), art. 112 alin. 1 lit. d) etc )”, se arată în anexa referatului procurorilor, consultată de G4Media.

Magistrații spun și că munca procurorilor este îngreunată:

• ”Ordinul este în parte inaplicabil (…) și de natură a îngreuna activitatea judiciară, instituind proceduri greoaie și birocratice, incompatibile cu specificul activității judiciare și contrare angajamentelor asumate la vârful Ministerului Public și al sistemului judiciar referitoare la informatizarea activității procurorilor”, se arată în referatul acestora.

Un exemplu de prevedere pe care procurorii o contestă în ce privește birocrația și despre care susțin că reprezintă un regres în privința informatizării activității Ministerului Public este următoarea:

• ”Fişa de şedinţă este un instrument de lucru care va cuprinde: nr. dosar instanţă; datele de identificare ale părţilor; actul de sesizare (fel/număr/dată); obiectul cauzei (succint); încadrarea juridică pentru fiecare inculpat; date despre antecedentele penale ale inculpaţilor; declaraţiile părţilor (conţinutul esenţial, nr. paginii); alte mijloacele de probă (conţinutul esenţial, nr. paginii); încheierile de şedinţă (conţinutul esenţial sau copii ale acestora); date privind măsurile preventive şi alte măsuri procesuale dispuse în cauză; informaţiile utile formulării concluziilor asupra unor eventuale excepţii; cererile formulate; jurisprudenţa naţională relevantă în materie (decizii ale Curţii Constituţionale a României şi ale înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – hotărâri prealabile şi hotărâri pronunţate în recurs în interesul legii); jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene; doctrină şi practică judiciară. La fişa de şedinţă pot fi ataşate copii ale actelor depuse în instanţă sau emise de aceasta”.

Procurorii spun că acest conținut al fișei de ședință ”este excesiv și îngreunează activitatea procurorului care va trebui să folosească resursele și așa limitate ale Ministerului Public pentru a completa pe hârtie chestiuni pe care nici nu va avea timp să le lectureze în ședința de judecată” și cer să existe în continuare obligația întocmirii fișei de ședință ”dar să lase la latitudinea fiecărui procuror conținutul acesteia, în funcție de specificul cauzei”. 

Ordinul procurorului general Alex Florența a fost contestat, conform portalului instanței de procurorii: Cristian Anghel, Silviu Eugen Cernea, Mioara Moșoiu, Imre Miklos Lajos, Elena Eliana Bucur, Alexandru Florentin Dumitru, Ioan Bârlădeanu, Alexandra Vărzaru, Amaryl Sabău, Mirela Lenuța Neagoe, Nicolae Negoe, Răzvan Petre Tomoiu, Florina Dinescu, Ioana Ștefana Cărășel, Violeta Nae, Cristina Mureșan, Bogdan Beligan, Andreea Daniela Ceaușu, Ana Maria Nilă, Mihai Cristian Iorga, Sandra Georgescu, Anca Maria Toader, Corina Bălănescu.