24 de morți, pagube de miliarde de euro și record de gaze nocive emise în atmosferă: Consecințele fenomenelor meteo extreme din septembrie în Europa

Vremea extremă a produs ravagii în Europa Centrală și de Est în ultimele săptămâni, cu un bilanț de 24 de victime și zeci de mii de gospodării afectate din Polonia, Austria, Cehia și până în România. Evenimentele tragice fac parte dintr-un tipar de fenomene meteo extreme, unele dintre ele cauzate de încălzirea globală, observat în mai multe zone din Europa în ultimul timp. 

În fond, conform experților, chiar dacă aceste precipitații record ar putea fi atribuite schimbării climei, pentru a putea spune cu certitudine că schimbările climatice chiar au jucat un rol în inundații, oamenii de știință ar avea nevoie de cel puțin câteva săptămâni de studii, însă această situație se aliniază întocmai avertizărilor experților cu privire la efectele încălzirii globale, amintește Time Magazine.

Una dintre teoriile înaintate de experți este că nivelul ridicat de precipitații din Europa este un rezultat direct al “ciocnirii” dintre aerul rece venit din zona arctică și aerul mediteranean cald, cu un nivel ridicat de umiditate, transmite NPR. Oamenii de știință explică faptul că astfel de situații sunt direct legate de creșterea umidității în atmosferă, iar acest fenomen este, la rândul lui, influențat de creșterea temperaturilor.

În ultimii ani, fiecare vară a însemnat recorduri de temperatură în apa mărilor, doborâte unul după altul în mai multe părți ale lumii, inclusiv în Europa, iar 2024 nu a fost o excepție, amintește The Guardian.  În mod notabil, atât Marea Neagră cât și Marea Mediterană au înregistrat temperaturi record în august.

În orice caz, ciclonul Boris, care a dus la distrugerile din ultima săptămână, nu este singurul fenomen neobișnuit observat în luna septembrie în Europa.

În Austria, spre exemplu, furtuna a coincis cu o venire timpurie a iernii. În Tirol, zăpada a atins un metru înălțime în unele zone. Un purtător de cuvânt al Serviciului meteorologic german a descris acest lucru ca fiind „oarecum neobișnuit” pentru această perioadă a anului.   

De altfel, mai multe zone din Europa au avut parte de primele ninsori ale sezonului în această perioadă, în special în apropierea Munților Alpi, fapt de asemenea cauzat de furtuna Boris, conform PV Magazine International.

În vreme ce Boris a adus ninsori și ploi nemaivăzute în ultimii zeci de ani în centrul și estul Europei, alte părți ale continentului se confruntă încă cu problemele cauzate de temperaturile deosebit de ridicate.

În Portugalia, spre exemplu, o serie de incendii forestiere au izbucnit în regiunea Aveiro la începutul săptămânii. În jur de 122.000 de hectare de teren au fost devastate de flăcări în ultimele zile, conform Euronews, iar șapte persoane și-au pierdut viețile în Aveiro, transmite Le Monde.

Dincolo de pagubele imediate, analizele arată că dezastrele naturale din ultimele săptămâni vor avea și consecințe economice pe termen mai lung. În baza estimărilor oficialilor locali, daunele aduse infrastructurii ar putea ajunge la un total de 10 miliarde de dolari doar în Polonia și Republica Cehă, conform Reuters. Ministrul polonez de finanțe a declarat că suma de 5,6 miliarde de dolari alocată din fondurile UE va acoperi o parte, dar nu toate costurile de recuperare în urma inundațiilor.

În Republica Cehă, pe de altă parte, cheltuielile neprevăzute ar putea însemna că statul nu va mai putea reduce deficitul bugetar la pragul de 2,5% din PIB, așa cum își propuseseră autoritățile la începutul anului. În situația actuală, deficitul ar putea chiar să depășească pragul de 3% impus la nivel european.

În cazul Portugaliei, consecințele se resimt nu doar în pierderea de vieți și impactul economic, ci și în efectele asupra mediului: în urma incendiilor, țara a înregistrat cele mai mari emisii totale de substanțe poluante estimate pentru luna septembrie în ultimii 22 de ani de date ale Serviciului Copernicus de Monitorizare a Emisiilor, scrie Euronews. Acestea includ atât emisiile de carbon, cât și particulele nocive precum PM10 și PM2,5. 

Fumul provenit de la incendii s-a deplasat până acum spre Atlantic, dar s-ar putea întoarce în nordul Peninsulei Iberice, și ar putea ajunge până în vestul Franței.