250 de ONG-uri din România și străinătate cer guvernului să deconteze procedura de avort la cerere și reclamă că accesul la avort a devenit tot mai dificil în România

Peste 250 de organizații ale societății civile din România și internaționale cer printr-o scrisoare deschisă ministrului Sănătății și Casei de Asigurări de Sănătate (CNAS) decontarea procedurii de avort la cerere, potrivit unui comunicat de presă.

Asociația Moașelor Independente și Centrul FILIA, împreună cu Coaliția pentru Egalitate de Gen și Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor (VIF), alături de alte 223 de organizații ale societății civile din România și internaționale, solicită, într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, și președintei Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Adela Cojan, decontarea din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) a procedurii de avort la cerere.

Organizațiile care luptă pentru drepturile sexuale și reproductive în România arată că accesul la avort a devenit din ce în ce mai dificil în România în ultimii ani, ceea ce nu face decât să crească numărul de avorturi în condiții de risc, iar măsura decontării acestei proceduri va asigura femeilor acces universal și sigur la acest serviciu medical, indiferent de vulnerabilitățile și identitățile lor. Totodată, astfel va putea fi realizată monitorizarea numărului de proceduri efectuate în instituțiile medicale aflate în contract cu CNAS, lucru care va ajuta la identificarea instituțiilor, localităților și județelor în care acest serviciu medical esențial nu este furnizat.

„Controlul asupra propriului corp reprezintă fundamentul unei democrații, iar această măsură va preveni suferința și moartea femeilor care nu pot avea acces la serviciile de avort din cauza restricțiilor privind furnizarea acestui serviciu medical reflectate în creșterea numărului de spitale care nu oferă avorturi la cerere, creșterea numărului de județe care raportează 0 avorturi la cerere în sistemul public de sănătate, creșterea prețului solicitat pentru această procedură, lipsa accesului la educație sexuală și la metode contraceptive (în special pentru grupurile vulnerabile) și creșterea influenței organizațiilor anti-avort. Asigurarea accesului universal și sigur va permite femeilor din România să aleagă în condițiile lor dacă și cum doresc să trăiască experiența sarcinii și a nașterii. Atragem atenția asupra faptului că accesul la avort a devenit din ce în ce mai dificil în ultimii ani, ceea ce nu face decât să crească numărul de avorturi în condiții de risc”, susțin organizațiile semnatare.

Astfel, în scrisoarea deschisă adresată ministrului Sănătății și CNAS se arată că, în ultimii trei ani, potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), peste 300 de femei au făcut avorturi în condiții nesigure, motivul pentru creșterea avorturilor nesigure fiind că din ce în ce mai multe spitale nu mai oferă pacientelor posibilitatea de a face avort, invocând motive precum cele religioase, etice sau morale, decizia conducerii și a medicilor de a refuza sau criza COVID-19.

„Avortul în condiții nesigure este cauza principală – dar care ar putea fi prevenită – a mortalității și morbidității materne. Acesta poate duce la complicații de sănătate fizică și psihică și la greutăți sociale și financiare pentru femei, comunități și sisteme de sănătate. Motivul pentru această creștere a avorturilor nesigure este că, în ultimii ani, din ce în ce mai multe spitale nu mai oferă pacienților posibilitatea de a face avort. Așa cum se arată în raportul de cercetare al Centrului FILIA, realizat în 2020 – 2021, din cele 171 de spitale care au răspuns la solicitările în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, 51 de spitale au invocat motive religioase ca justificare pentru refuzul de a oferi avorturi la cerere, 20 de spitale au invocat motive etice sau morale, iar 9 spitale au invocat motive legate de criza SARS-CoV-2. Trei spitale au declarat că decizia de a nu efectua avorturi a fost luată de conducere, cu acordul medicilor. Unele spitale au declarat, în răspunsul oficial la solicitările formulate în temeiul Legii 544/2001, că oferă posibilitatea de a efectua avorturi la cerere fără anestezie, ceea ce reprezintă o formă de violență obstetrică ce afectează cele mai vulnerabile femei, cele care nu au mijloacele financiare pentru a beneficia de o procedură medicală în care să fie tratate cu demnitate”, se arată în scrisoare.

O altă barieră semnalată de organizațiile societății civile este legată de costurile ridicate ale acestei proceduri, arătând că prețul unui avort la cerere poate ajunge până la 1.000 de lei în sistemul public, respectiv până la 4.500 de lei în sistemul privat.

„(…) În primele șase luni ale anului 2022, potrivit datelor INSP, 13 județe din țară nu au raportat niciun avort la cerere (față de 11 județe în 2021). În trei dintre aceste județe (Olt, Hunedoara și Vâlcea) nu există acces la avort la cerere nici în sistemul public, nici în cel privat. La nivel național, au fost efectuate 6.728 de avorturi la cerere, dintre care doar 2.597 în spitale publice, celelalte 4.131 fiind efectuate în clinici și cabinete private, unde prețul unui avort ajunge până la 4.500 de lei. Uneori, femeile, în special cele vulnerabile, nu au acces la avort, fie pentru că locuiesc într-un județ în care avortul la cerere nu este disponibil, fie pentru că nu își permit să plătească acest serviciu medical în sistemul privat. În spitalele publice, prețul unui avort la cerere poate ajunge până la 1.000 de lei, iar pastilele pentru avortul medicamentos costă până la 600 de lei, în condițiile în care salariul minim net în România este de 1.524 de lei. Aceste costuri reprezintă o barieră majoră în calea accesului la serviciile de avort la cerere”.

În scrisoare se mai arată că decontarea procedurii de avort la cerere ar aduce și România în rândul statelor europene în care avortul este deja acoperit de asigurarea de sănătate de stat: Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția și Marea Britanie.

Scrisoarea deschisă este inițiată de Asociația Moașelor Independente și Centrul FILIA și susținută de următoarele organizații ale societății civile din România și internaționale:

Coaliția pentru Egalitate de Gen (11 organizații)
· Centrul Parteneriat pentru Egalitate – CPE
· Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen (A.L.E.G.)
· Societatea de Analize Feministe AnA
· Asociația Front
· Asociația E-Romnja (Asociația pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome)
· Centrul de Acțiune pentru Egalitate şi Drepturile Omului (ACTEDO)
· Centrul de Studii în Idei Politice (CeSIP)
· Asociația PLURAL
Asociația Ema
· Asociația SEXUL vs BARZA
· Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală S.E.C.S.
Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor (20 de organizații)
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România – ANOSR (115 organizații)
FONPC – Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil
FONPC – Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil
Asociația Mame pentru Mame
Asociația Girl Up România
Asociația Iele-Sânziene
Asociația MozaiQ LGBT
Tineri pentru Tineri
ECPI – Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice
Asociația ACCEPT
Asociația SPICC
Comunitatea WISE
Asociația Transcena
Asociația ART Fusion
Fundația Romanian Angel Appeal
Asociația Sens Pozitiv
Asociația Forum Apulum
Asociația ALUZIVA
Fundația Corona Iași
Asociația UNIC Iași
Asociația pentru Dezvoltare Comunitară Vaslui
Asociația ECOVAS Vaslui
Comunitatea Declic
Funky Citizens
Fundația Centrul de Mediere și Securitate Comunitară (CMSC)
Asociația Romanian Women’s Lobby (RoWL)
Fundația Comunitară Țara Făgărașului
Asociația Femeilor Profesioniste Galați
Fundația Comunitară București
Fundația Comunitară Buzău
Asociatia de Ajutor AMURTEL Romania
Asociația Societatea Studenților în Medicină din București (SSMB)
Fundația Comunitară Sibiu
Abortion Support Network
Asociația ”Pepardes zieds”, Letonia
FEDERA, Polonia
Doctors for Choice, Malta
Asociația Suedeză pentru Drepturi Sexuale și Reproductive (RFSU), Suedia
Sensoa, Centrul Flamand de Expertiză în Sănătatea Sexuală, Belgia
Rutgers, Țările de Jos
Centrul Albanez pentru Populație și Dezvoltare
Cassa delle Donne di Milano, Italia
Coordinamento Nazionale Se non ora quando?, Italia
Asociația Daneză pentru Planificare Familială, Danemarca
Center for Reproductive Rights
Sedera – Federacion Planification Familiar
Colectiva Ciocia Czesia, Cehia
International Planned Parenthood Federation (31 de organizații)
ASTRA Network – Central and Eastern European Network for Sexual and Reproductive Health and Rights (41 de organizații)