Alegeri prezidențiale în Muntenegru: Pro-europeanul Milo Đukanović a câștigat din primul tur. Candidatul pro-rus a obţinut doar 3% din voturi

Liderul istoric al Muntenegrului, Milo Đukanović, a câștigat duminică alegerile prezidențiale din primul tur obținând aproape 54% din voturi, scrie Agence France-Presse (AFP), citată de Agerpres. Principalul său contracandidat, Mladen Bojanić, a obținut aproximativ 34% din voturi, iar candidatul declarat deschis pro-rus, Marko Milačić, doar 3% din preferințele electoratului.

Din 1991, Milo Đukanović conduce, cu mici perioade de întrerupere, mica țară balcanică, ce numără aproximativ 620.000 de locuitori. El a mai ocupat funcția de președinte între 1998 și 2002 și a fost prim-ministru timp de alți 21 de ani. Milo Đukanović a obținut independenţa pașnică a Muntenegrului faţă de Serbia în 2006 și a susținut aderarea țării sale la NATO. De-a lungul timpului, el a fost acuzat de oponenții săi că permite extinderea corupției și crima organizată și crima organizată.

Scenariul destabilizării unei țări – acuzațiile duc spre Rusia

Milo Đukanović și-a dat demisia ultima oară din funcția de prim-ministru în 2016 după un presupus complot care viza să preia puterea în Muntenegru și în spatele căruia, potrivit acuzațiilor, s-ar afla Federația Rusă. Complotul ar fi urmărit împiedicarea aderării micului stat din Balcani la NATO, care avea să se producă, totuși, în iunie 2017.

În ziua alegerilor legislative din 16 octombrie 2016, 20 de persoane au fost arestate, printre aceștia s-au aflat și un fost șef al Jandarmeriei sârbe și persoane care au luptat de partea forțelor pro-ruse în conflictul armat din Donbas pornit în 2014 și care a dus la destabilizarea estului Ucrainei. Un procuror muntenegrean care a investigat cazul a spus că nu au fost găsite probe că Federația Rusă a fost implicată în complot, dar acesta a fost pus la cale de doi cetățeni ruși. El a mai afirmat că intenția era să organizeze un grup de 500 de agitatori în noaptea alegerilor care să cauzeze violențe, dar și angajarea unor asasini care să-l ucidă pe prim-ministrul Milo Đukanović. Partidele de opoziție din Muntenegru au susținut că această conspirație a fost pusă la cale chiar de către Guvernul lui Đukanović pentru a influența votul. Forța sa politică, Partidul Democratic al Socialiștilor din Muntenegru – DPS, câștigase, de altfel, scrutinul legislativ, cu 41,4% din voturi, insuficiente, însă, pentru a învesti un nou guvern. 10 zile mai târziu, la 26 octombrie 2016, Milo Đukanović avea să demisioneze din funcția de prim-ministru și a lăsat locul adjunctului său.

Într-un interviu acordat în 2017, citat de EpochTimes-Romania.com, Milo Đukanović a declarat că grupuri pro-ruse „au utilizat o mulţime de materiale compromiţătoare împotriva Muntenegrului” în această tentativă de lovitură de stat și că Muntenegrul se află în „vizorul” Moscovei, care doreşte să-şi extindă influenţa în Balcani, iar partidele din opoziţie pro-Rusia sunt pregătite să folosească „vărsarea de sânge şi o lovitură de stat” pentru a instala un guvern pro-Kremlin. „Un nou guvern-marionetă va servi doar intereselor Moscovei, care doreşte să trimită un mesaj Europei şi NATO că ele nu se pot extinde în Balcani fără consimţământul său”, a mai spus Milo Đukanović în interviul citat. Oficialii ruşi numiseră Serbia, Bosnia, Macedonia şi Muntenegru ca făcând parte din sfera de interes a Federației Ruse în Balcani și au susținut că ele nu se vor alătura NATO.

Centrul de putere se mută la președinție

După votul de duminică, Milo Đukanović a declarat că este „victoria viitorului european la Muntenegrului”, el angajându-se să acţioneze de-a lungul mandatului său pentru a apropia țara de Uniunea Europeană.

Cu Milo Đukanović este de așteptat ca postul de președinte, ale cărui prerogative au fost onorifice în perioada mandatelor predecesorului şi aliatului său, să devină adevăratul sediu al puterii.

Principalul său rival în scurtinul de duminică, Mladen Bojanić, sprijinit de cele mai importante partide de opoziţie, pro-ruse sau nu, este creditat cu 34% din voturi. Anterior, el se declarase încrezător în victoria sa şi lansase un apel la uniune împotriva lui Đukanović în perspectiva unui al doilea tur. După ce și-a exersat dreptul electoral, Mladen Bojanić a îndemnat „să se pună capăt domniei unui autocrat care doreşte să transforme Muntenegrul în dictatură”. „Voi continua să mă lupt”, a adăugat el.

Candidatul declarat deschis pro-rus la alegerile de duminică, Marko Milačić, un jurnalist în vârstă de 32 de ani, a obţinut numai 3% din voturi.

(Surse foto: Facebook / Milo Đukanović)