29 de ani de la declanșarea Revoluției în Timișoara. Protestul din Banat s-a întins în toată România și a dus la căderea dictatorului comunist, Nicolae Ceaușescu

Pe 16 decembrie 1989, exact în urmă cu 29 de ani, la Timișoara începea protestul localnicilor împotriva regimului comunist, personificat de dictatorul Nicolae Ceaușescu. Mii de timișoreni au ieșit pe străzi, factorul declanșator fiind mutarea forțată a pastorului protestant, László Tőkés, (acum europarlamentar) într-o parohie din Bihor.

Motivul oficial invocat de regim: o decizie a consiliului ecleziastic. De fapt, scrie Opinia Timișoarei, autoritățile îl suspectau de spionaj și trădare. Pusese capac un interviu acordat televiziunii de la Budapesta în care Tőkés a criticat regimul Ceaușescu.

Pe 15 decembrie, câteva zeci de timișoreni s-au adunat în fața bisericii reformate pentru a-l proteja pe Tőkés. O zi mai târziu însă, pe 16 decembrie, începea la Timişoara revoluţia care avea să provoace căderea comunismului în România, cu mii de oameni asumându-și un lucru inimaginabil până la acel moment: protestul deschis față de Ceaușescu.

Mişcarea avea să se extindă, la ea participând studenţi, muncitori, precum şi alţi locuitori ai oraşului.

În jurul orei 16.00, mai multe tramvaie erau blocate de către manifestanţi şi se striga „Jos cu Ceauşescu!”. O parte a mulţimii a mers spre căminele studenţeşti pentru a aduna noi demonstranţi. S-a ajuns şi la sediul PCR, unde au avut loc altercaţii cu autorităţile şi s-au efectuat primele arestări. Până la miezul nopţii, unii manifestanţi, printre care şi pastorul László Tokés, sunt bătuţi şi arestaţi, scrie Agerpres.

La 17 decembrie 1989, Nicolae Ceauşescu a convocat o teleconferinţă cu activul de partid şi de stat din judeţe şi a dat ordin să se tragă. „Se somează, oricine nu se supune se socoteşte stare de necesitate şi se aplică legea!”, preciza Ceauşescu, potrivit Agerpres.

În oraş se aud primele focuri de armă, până după miezul nopţii având loc lupte de stradă între civili şi militari şi fiind incendiate TAB-uri, tancuri şi magazine. De asemenea, pe treptele catedralei, un grup format din copii şi tineri civili încep să scandeze: „Jos Ceauşescu!”, „Libertate!”, „Vrem o ţară liberă!”.

Zeci de timișoreni au fost asasinați de trupele de militari și securiști (poliția secretă comunistă) în zilele ce au urmat, iar cadavrele lor au fost duse pe ascuns la București și incinerate, pentru a şterge urmele represiunii.

După două zile în care armata, miliţia şi securitatea încearcă să reprime fără succes revolta, demonstranţii ocupă, la 19 decembrie 1989, centrul Timişoarei, din zona Piaţa Operei.

La 20 decembrie 1989, demonstranţii din Timişoara se grupează în Frontul Democratic Român, avându-i în frunte pe Lorin Fortuna (preşedinte), Ioan Chiş (vicepreşedinte) şi Claudiu Iordache (secretar general), cu scopul de a organiza mişcarea de rezistenţă. Dimineaţa, zeci de coloane de muncitori din întreprinderile oraşului se îndreaptă spre Piaţa Operei. În jurul orei 11.00, generalul Ştefan Guşe ordonă retragerea tehnicii de luptă în cazărmi şi interzicerea folosirii armamentului din dotare. În jurul orei 13.00, coloanele de manifestanţi ajung în Piaţa Operei, iar militarii fraternizează cu ei. La ora 14.00, efectivele militare sunt retrase în cazărmi, iar autorităţile centrale şi locale nu-şi mai exercită autoritatea asupra oraşului. Astfel, Timişoara devine primul oraş liber al României, scrie Agerpres.

Protestele se întind în toată țara, mai cu seamă în București. Două zile mai târziu, pe 22 decembrie, Nicolae Ceaușescu fuge cu elicopterul, dar e capturat în județul Dâmbovița. Judecat sumar, este condamnat la moarte și împușcat într-o unitate militară. Conducătorul de facto al României devine Ion Iliescu, fost lider comunist căzut în dizgrație.

Foto: Nicolae Ceaușescu (Fototeca online a comunismului romanesc, [Fotografia #A135], Cota: 87/1966)