40% dintre secui se opun vaccinării anti-Covid, aproape dublu față de maghiarii din Transilvania – studiu sociologic

În România, 28% din populaţia adultă se împotriveşte categoric vaccinării. În rândul maghiarilor din Transilvania, această proporţie este de 24%, iar în rândul secuilor (Harghita și Covasna) – proporția urcă la 40%, arată un sondaj de opinie prezentat luni de Institutul Bálványos și citat de agenția MTI.

Astfel, maghiarii din Transilvania sunt mai puţin sceptici faţă de vaccinarea împotriva coronavirusului, decât media naţională, în schimb în rândul secuilor scepticismul depăşeşte cu mult media pe ţară.

În rândul celor care locuiesc la sat, a celor care au un nivel de şcolarizare scăzut şi a celor care se află într-o situaţie financiară precară, proporţia scepticilor şi a celor nevaccinaţi este mai mare. În eşantionul maghiar, dorinţa de vaccinare este mai mare şi reticenţa faţă de vaccinuri este mai scăzut în rândul vârstnicilor şi a celor de religie protestantă. Potrivit cercetătorilor, rata mai mare de scepticism faţă de vaccinare şi dorinţa mai scăzută de vaccinare a romano-catolicilor este parţial legată de faptul că proporţia acestora este mai mare în regiunile locuite de secui.

32% dintre români, 35% dintre maghiarii din Transilvania şi 40% dintre secui sunt sceptici faţă de virus, adică consideră că boala COVID-19 nu reprezintă cu adevărat o ameninţare. 36%, 31%, respectiv 44% consideră că vaccinarea nu oferă o protecţie eficientă împotriva epidemiei.

Institutul Bálványos a constatat că atunci când au apărut îmbolnăviri sau decese în rândul membrilor de familie şi cunoştinţelor, media românească a fost mai puternic influenţată să se vaccineze, decât s-a întâmplat în rândul maghiarilor din Transilvania. În cazul eşantionului românesc dorinţa de vaccinare a crescut în urma inspiraţiei sosite din viaţa publică, în timp ce în rândul maghiarilor a fost vorba de aspecte legate de voluntariat. S-a constatat, de asemenea, că în timp ce în România scepticismul faţă de vaccinare şi nivelul scăzut de vaccinare sunt alimentate de lipsa de încredere, în cazul Ţinutului Secuiesc – o regiune caracterizată de o încredere interpersonală ridicată – nu s-a putut constata o astfel de corelaţie.

Potrivit sociologului Tamás Kiss, în România, încrederea în instituţiile statului “este puternic zdruncinată”, iar în eşantionul naţional, scepticismul privind vaccinarea creşte şi în urma acestui fapt. Însă în eşantionul maghiar, o corelaţie semnificativă a fost măsurată doar în cazul bisericii. S-a dovedit că în rândul maghiarilor care au încredere în biserică, proporţia celor vaccinaţi este mai mică decât în rândul celor care nu au încredere în biserică. În cazul românilor majoritar ortodocşi, această corelaţie nu s-a creionat, a adăugat sociologul. Tamás Kiss a declarat, pentru MTI: faptul că episcopii bisericilor istorice maghiare au încurajat vaccinarea este un fapt cunoscut, însă nu se ştie în ce măsură preoţii şi pastorii au dat mai departe mesajele acestea în cadrul comunităţilor religioase.

Potrivit cercetătorului, cifrele de vaccinare scăzute din Ţinutul Secuiesc pot fi explicate şi prin atitudinea medicilor de familie. În timp ce în România, 46% dintre respondenţi au fost încurajaţi de medicul de familie să se vaccineze, în cazul secuilor, această proporţie a fost de numai 24%. Dintre respondenţii care au şi întrebat medicul de familie despre asta, 18% au spus că medicul le-a oferit argumente împotriva vaccinării. Tamás Kiss a adăugat că este nevoie de cercetări suplimentare pentru a înţelege dacă medicii de familie din Ţinutul Secuiesc au influenţat opinia publică, sau doar s-au raliat la aceasta.

Sondajul de opinie a fost efectuat telefonic pe un eşantion reprezentativ de maghiari din Transilvania, de către Institutul Bálványos, în baza datelor colectate de companiile de sondare a opiniei Transylvania Inquiry şi TT Research & Communications, în perioada 16 noiembrie – 20 decembrie 2021.