Soluție propusă de un think thank conservator american la conflictul ruso-ucrainean: SUA să nu mai trimită ajutoare la Kiev, Ucraina să renunțe la integrarea în NATO și să devină neutră

Președintele Joe Biden ar trebui să nu mai trimită ajutoare militare la Kiev și să evite să implice Statele Unite într-un război cu Rusia din cauza Ucrainei, „un teritoriu fără importanță pentru SUA,” afirmă un think tank conservator american, într-o schimbare semnificativă de atitudine față de conflictul din regiune. Una dintre soluțiile propuse este ca țara est-europeană să renunțe la obiectivul de a se integra în NATO, devenind neutră, fără să fie aliată nici cu Rusia, nici cu Occidentul.

Contextul

Într-un comentariu publicat de Defense Priorities, analistul Sascha Glaeser scrie că șeful diplomației americane, Antony Blinken, s-a întâlnit recent la Washington cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, și a declarat că angajamentul SUA față de securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei este „de fier.”

Întâlnirea dintre cei doi oficiali a avut loc în contextul în care Moscova a desfășurat 90.000 de soldați în apropierea graniței cu Ucraina, ceea ce i-a determinat pe mulți să creadă că o invazie pe scară largă a Rusiei în Ucraina ar putea fi iminentă. (Din 2014, Ucraina este scena unui război cu separatiștii susținuți de Rusia în regiunea Donbas, aflată în estul țării).

„Comentariile lui Blinken sunt doar cel mai recent exemplu al unui oficial de top al Administrației Biden care nu acceptă realitatea geopolitică a Ucrainei,” afirmă analistul. Acesta reamintește că, în septembrie, președintele Biden s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelensky și a reiterat că „Statele Unite rămân ferm angajate față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în fața agresiunii ruse.”

O declarație comună publicată după întâlnirea celor doi lideri a precizat că „Statele Unite susțin dreptul Ucrainei de a decide propriul curs viitor de politică externă fără interferențe externe, inclusiv în ceea ce privește aspirațiile Ucrainei de a adera la NATO.”

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a reafirmat același lucru în timpul unei vizite desfășurate la Kiev în octombrie.

Comentând pe marginea acestor inițiative și declarații, Sascha Glaeser se întreabă: „Este Biden pregătit cu adevărat să trimită tineri americani, bărbați și femei, să lupte și să moară pentru Ucraina?” Potrivit analistului, „acest tip de retorică din partea Administrației Biden nu servește intereselor SUA și crește în mod contraproductiv riscul ca Statele Unite să fie târâte într-un război cu Rusia,” el insistând că refuzul americanilor „de a accepta realitatea din Ucraina ar putea duce la moartea multor oameni.”

O cauză controversată

Analistul critică politica celor de la Washington de a oferi garanții de securitate Ucrainei pe fondul creșterii presiunii militare rusești.

„Continuând să ofere Ucrainei garanții de cvasi-securitate, Washingtonul joacă un joc periculos de escaladare (a conflictului) cu Moscova,” susține expertul, care vorbește de cele 2.5 miliarde de dolari în ajutor militar pe care Statele Unite l-au oferit Ucrainei de când au izbucnit ostilitățile, cu peste 400 de milioane de dolari oferite doar anul trecut.

„În timp ce aceste sisteme de arme și echipamente au crescut capacitățile de luptă ale forțelor de securitate ale Ucrainei, ele nu au reușit să modifice în mod semnificativ echilibrul de putere dintre Ucraina și separatiștii susținuți de ruși sau să pună capăt ostilităților.

De asemenea, nu au reușit să oprească interferența Rusiei în Ucraina, de la ajutor militar direct la operațiuni de influență și atacuri cibernetice.”

De aceea, în ciuda acestor investiții semnificative, „războiul a continuat deoarece cauzele geopolitice subiacente ale conflictului nu au fost abordate – și anume îngrijorarea Rusiei că Ucraina va fi integrată în NATO.”

Potrivit lui Glaeser, „Moscova se teme că aderarea Ucrainei la alianța nord-atlantică va avea ca rezultat staționarea trupelor americane și NATO direct la granița Rusiei. Moscova consideră prevenirea acestui rezultat ca pe un interes strategic vital și va face tot ce este necesar pentru a-și atinge obiectivul, inclusiv prin intervenție militară directă în Ucraina.”

Referindu-se la poziția Rusiei în această chestiune, analistul reamintește că președintele Vladimir Putin a afirmat în repetate rânduri că extinderea NATO în Ucraina va depăși „linia roșie.” Încălcarea acestei „linii roșii” riscă declanșarea unui atac neașteptat al Rusiei împotriva Ucrainei, care are potențialul de a scăpa de sub control.

În acest scenariu, integrarea Kievului în alianța nord-atlantică „ar putea duce la o catastrofă,” susține analistul, care precizează: „Clauza de apărare colectivă a NATO ar putea cere Statelor Unite și tuturor celorlalți aliați ai NATO să apere militar Ucraina.”

De aceea, crede Glaeser, „având în vedere riscul escaladării nucleare, Administrația Biden trebuie să evalueze cu onestitate dacă merită declanșat cel de-al Treilea Război Mondial pentru un teritoriu care are puțină semnificație pentru securitatea generală a Statelor Unite.”

Potrivit analistului de la Defense Priorities, Rusia a demonstrat că este dispusă să suporte costuri monetare și umane semnificative – între care sancțiuni economice dure și moartea a sute de soldați – pentru a împiedica Ucraina să se alieze cu Occidentul. Toate acestea nu au făcut nimic pentru a schimba obiectivele Rusiei în Ucraina.

Spre deosebire de Rusia, Statele Unite „pur și simplu nu au un interes suficient de puternic în Ucraina pentru care să merite să riște declanșarea unui potențial război nuclear.”

Analistul vede însă și alte riscuri, chiar și în lipsa unui război între Rusia și SUA: ostilitatea prelungită dintre cele două puteri nucleare în privința Ucrainei s-ar putea răspândi în alte zone, costând SUA timp și resurse ce ar putea fi alocate unor priorități mai importante.

Soluția neutralității Ucrainei

„Având în vedere diferențele semnificative de putere dintre Ucraina și Rusia, ajutorul militar al SUA nu face decât să prelungească un război civil și să intensifice tensiunile dintre Statele Unite și Rusia,” continuă expertul, care crede că un război direct cu Rusia ar fi devastator pentru Ucraina.

Analistul este de părere că încheierea conflictului din estul Ucrainei va necesita o soluționare politică cuprinzătoare care să ia în considerare „anxietatea geopolitică a Rusiei, precum și preocupările de securitate ale Moscovei. O astfel de reglementare ar trebui să permită restabilirea suveranității teritoriale a Ucrainei și să poziționeze Ucraina ca un stat tampon neutru, care să nu fie aliniat nici cu Rusia, nici cu Occidentul.”

Glaeser a explicat că „o Ucraină neutră nu ar căuta aderarea la NATO sau la vreo instituție de securitate rusă și nici nu ar permite niciunei părți să staționeze forțe militare pe teritoriul său. În schimb, această politică ar reflecta realitatea geografică precară a Ucrainei de a fi un stat mare, dar relativ slab, situat între Rusia și șările NATO din Europa.”

Un statut neutru nu ar împiedica Ucraina să stabilească legături comerciale mai puternice cu Statele Unite, alte țări europene și Rusia. Ar necesita însă eliminarea obiectivului de aderare a Ucrainei la NATO.

Statele Unite au două pârghii principale pentru a stimula Rusia și Ucraina să obțină această rezoluție: eliminarea posibilității ca Ucraina să devină membru NATO și oprirea ajutorului direct de securitate acordat Ucrainei.

Analistul vede mai multe avantaje prin încheierea unui acord. Astfel o rezoluție ar putea duce la încetarea sprijinului Rusiei pentru grupurile separatiste din regiunea Donbas, permițând Ucrainei să lucreze spre reconcilierea națională. Rusia și țările europene ar trebui să își asume responsabilitatea pentru a oferi un ajutor umanitar și economic semnificativ pentru ai ajuta pe cei afectați de conflict.

Zonele distruse de război vor avea nevoie de asistență pentru reconstruirea infrastructurii vitale care să permită cetățenilor strămutați să se întoarcă acasă și să-și reia activitățile economice normale. Deoarece conflictele civile au fost parțial alimentate de tensiunile etnice și culturale, o Ucraina neutră ar trebui, de asemenea, încurajată să protejeze drepturile minorităților și să sporească autonomia locală pentru regiunea Donbas.

„Este firesc să simțim simpatie pentru circumstanțele nefericite în care se află Ucraina. Continuarea ajutorului militar al SUA și oferirea Ucrainei de speranțe false că NATO va veni în apărarea sa nu vor face decât să prelungească conflictul și să crească riscul de război între Statele Unite și Rusia,” insistă expertul, adăugând că eforturile depuse pentru „o rezoluție realistă sub forma unei Ucraine neutre și nealiniate ar putea oferi celor două mari puteri nucleare ale lumii o oportunitate de a forma o relație stabilă și previzibilă. Administrația Biden ar fi mai chibzuită să-și inverseze cursul actual de escaladare a conflictului cu Rusia și să urmeze o politică SUA-Ucraina care să sporească de fapt securitatea Statelor Unite.”

Despre Defense Priorities

Defense Priorities este o organizație de tip think tank creată de aliați ai republicanului Rand Paul și care promovează o politică externă caracterizată printr-o mai mare reticență în utilizarea forței militare. (https://www.defensepriorities.org/) Defense Priorities Foundation include și Defense Priorities Initiative, componenta de advocacy a organizației, care face lobby pe lângă Congres.

Organizația insistă că vrea o „armata puternică, dinamică,” dar afirmă că dependența Americii de forța militară în ultimii ani pentru a-și rezolva provocările de politică externă a dat greș. Forțele armate trebuie folosite „mai judicios pentru a proteja interesele naționale strict definite ale Americii” și „să promoveze o mare strategie realistă care să prioritizeze reținerea, diplomația și comerțul liber pentru a asigura securitatea americană.”

Institutul este susținut de omul de afaceri și donatorul miliardar, Charles Koch, care împreună cu fratele său, David, a pompat milioane de dolari în cauze politice conservatoare, de la impozite mai mici la reglementări mai simple.

Rand Paul este un senator republican din Kentucky care a devenit cunoscut criticând operațiunile militare americane în Orientul Mijlociu și, în special, utilizarea pe scară din ce în ce mai mare a dronelor înarmate. În timp ce candidatura sa la Casa Albă în 2016 nu a avut succes, Paul rămâne o voce de frunte în Congres în eforturile de retragere a forțelor militare americane din misiunile lor globale.

Surse: Defense Priorities, Politico, AP, Reuters