Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia au cerut Comisiei Europene fonduri suplimentare pentru a-și dezvolta infrastructura energetică, astfel încât să poată importa mai mult gaz din Azerbaidjan

Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia au cerut Comisiei Europene fonduri suplimentare pentru a-și dezvolta infrastructura energetică, astfel încât să poată importa mai mult gaz din Azerbaidjan. Acest lucru a fost declarat de ministrul ungar Peter Szijjártó după întâlnirea pe care a avut-o la Budapesta cu ministrul azer al economiei, Mikayil Jabbarov, scrie Dnevnik, citată de Rador.

„Împreună cu bulgarii, românii și slovacii, ne-am adresat Comisiei Europene pentru a acorda sprijin financiar pentru dezvoltarea infrastructurii în regiune, necesară primirii unui volum suplimentar de gaz azer pe ruta prin Turcia, Bulgaria, România, Ungaria și Slovacia la sistemul de securitate energetică din Europa de Sud și Centrală”, a declarat Szijjarto, citat de agenția de presă Interfax.

Potrivit acestuia, este vorba despre dezvoltarea infrastructurii, construirea alteia noi și creșterea capacității interconectoarelor existente.

Szijjártó nu a menționat suma solicitată de cele patru țări, nici nu a precizat instrumentul financiar prin care se preconizează că vor fi furnizate fondurile.

În octombrie, când se afla la Sofia pentru inaungurarea interconectorului de gaze Bulgaria-Grecia, președintele azer Ilham Aliyev a declarat că Baku intenționează cel puțin să dubleze exporturile de gaze către Europa până în 2027, negociind deja extinderea Conductei Trans-Anatoliane (TANAP) și gazoductele Trans-Adriatice (TAP).

În urmă cu câteva zile, la forumul economic de la Davos, Aliyev a spus că pentru a crește aprovizionarea cu gaze către UE este necesară creșterea numărului de interconectări în Europa.
La sfârșitul lunii septembrie 2022, președintele bulgar Rumen Radev a anunțat că i-a prezentat lui Ilham Aliyev o inițiativă a operatorilor de gaze intersistem din Bulgaria, România, Ungaria și Slovacia, care își propun să tranziteze încă 5 miliarde de metri cubi de gaz pe an din Azerbaidjan către UE în temeiul memorandumului semnat între Comisia Europeană și Azerbaidjan în vară.

La vremea respectivă, Radev a spus că ideea avea avantajul de a putea crește cantitățile transportate, folosind rețele integrate de transport al gazelor din cele patru țări, în loc să aștepte să fie „investite fonduri mari în extinderea și modernizarea infrastructurii de transport al gazelor de-a lungul Coridorul sudic al gazelor, în special pe segmentul TAP”.

În iulie, președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen și Aliyev au semnat un memorandum de înțelegere la Baku pentru a dubla exporturile azere de gaze către Europa, acestea ajungând la 20 de miliarde de metri cubi pe an până în 2027.

Azerbaidjan a început să exporte gaz către Europa de la sfârșitul anului 2020. Bulgaria, Grecia, România și Italia au contracte de furnizare.

Comisia Europeană a propus în primăvară un plan de reducere a dependenței energetice de Rusia – RePowerEU, pe care acum încearcă să îl integreze în Planurile de Redresare și Reziliență ale țărilor, pentru a le ajuta în criza prețurilor la combustibilii fosili, care s-a intensificat de la începutul războiului în Ucraina. Planul oferă fonduri pentru a investi în diversificarea surselor de energie, economisirea consumului și accelerarea dezvoltării proiectelor de energie curată.

Sursa: Dnevnik/ Rador/ Traducerea: Mirela Petrescu