Europarlamentarul Corina Crețu critică intenția UE de a direcționa fonduri europene din PNRR sau din politica de coeziune pentru a accelera producția de armament în UE: Banii europeni trebuie să fie cheltuiți în strictă conformitate cu Tratatele și normele europene în vigoare

Europarlamentarul Corina Crețu critică intenția UE de a direcționa fonduri europene din PNRR sau din politica de coeziune pentru a accelera producția de armament în Uniunea Europeană, care plăniește să treacă la modelul economiei de război. ”Banii europeni trebuie să fie cheltuiți în strictă conformitate cu Tratatele și normele europene în vigoare. Regret faptul că în cadrul votului referitor la bugetul alocat pentru apărare nu toate statele membre au votat pentru alocarea a 2% din bugetul național pentru apărare și securitate. Dacă toate țările ar atinge acest obiectiv, poate nu am mai fi astăzi in situația ca in Comisia Europeana sa se propună tăieri ale fondurilor structurale necesare îmbunătățirii vieții oamenilor”, a declarat Corina Crețu.

Uniunea Europeană a dezvăluit miercuri o nouă inițiativă pentru a-și accelera propria producție de arme în următoarele 12 luni. În cadrul planului, întreprinderile din UE ar putea beneficia de subvenții în valoare de până la 500 de milioane de euro (552 de milioane de dolari) din bugetul comun al blocului. Toate proiectele trebuie să fie cofinanțate de statele membre – ceea ce ar putea adăuga încă 500 de milioane de euro, potrivit lui Breton. Inițiativa, care va dura doi ani, ar permite, de asemenea, statelor membre să aloce fondurile UEde redresare și banii pentru regiunile mai sărace (așa-numitele fonduri de coeziune) pentru anumite investiții.

Redăm mai jos integral declarația europarlamentarului Corina Crețu:

”În calitate de fost Comisar European responsabil de Politica Regională și Fondurile de Coeziune și membră a Parlamentului European condamn cu fermitate războiul și agresiunile brutale, nejustificate ale Federației Ruse împotriva Ucrainei. Consider că Ucraina trebuie să fie sprijinită de către Uniunea Europeană și statele membre pentru a face față atacurilor nemiloase la care este supusă.

Sunt însă de părerea că fondurile europene alocate prin PNRR și Politica de Coeziune trebuie folosite în strictă conformitate cu Tratatele Uniunii Europene care prevăd printre altele reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni, sprijinirea creșterii economice, crearea de locuri de muncă și dezvoltarea sustenabilă, măsuri care au rolul de a schimba în bine viața cetățenilor europeni.

Din păcate, în unele țări programele regionale au fost lansate foarte recent, astfel încât acești bani nu au fost deloc valorificați iar folosirea lor pentru alte scopuri decât cele menționate mai sus ar adânci diferențele existente între regiuni și ar opri finanțarea proiectelor care prevăd construirea spitalelor, drumurilor, eficiența energetică, reducerea poluării, etc.

Consider că Statele Membre trebuie să regândească contribuțiile la bugetul UE și să identifice NOI RESURSE care ar permite finanțarea producerii de muniții sau arme. In opinia mea, este necesar să fie revăzut Raport cu privire la Resursele Proprii ale UE, pentru a identifica care ar fi alte posibilității de a face față noilor provocări. Banii europeni trebuie să fie cheltuiți în strictă conformitate cu Tratatele și normele europene în vigoare.

Regret faptul că în cadrul votului referitor la bugetul alocat pentru apărare nu toate statele membre au votat pentru alocarea a 2% din bugetul național pentru apărare și securitate. Dacă toate țările ar atinge acest obiectiv, poate nu am mai fi astăzi in situația ca in Comisia Europeana sa se propună tăieri ale fondurilor structurale necesare îmbunătățirii vieții oamenilor.

Sper ca dezbaterile care vor fi demarate pe aceasta tema in Parlamentul European, in Consiliul Uniunii Europene si in Comisie sa conduca la găsirea unor soluții care sa nu afecteze dezvoltarea economică si socială a țărilor mai puțin dezvoltate”

Context

UE are planuri mari de a-și intensifica producția de muniție până la 1 milion de cartușe pe an pentru a asigura aprovizionarea Ucrainei cu muniție. Pentru a face acest lucru, este pregătită să direcționeze până la 1 miliard de dolari către producătorii de arme.

Pe fondul lunilor de titluri despre stocurile din ce în ce mai mici de muniție ale Ucrainei, care se luptă cu Rusia, Uniunea Europeană a dezvăluit miercuri o nouă inițiativă pentru a-și accelera propria producție de arme în următoarele 12 luni.

„Industria europeană de apărare trebuie să vadă cum putem trece în modul economiei de război”, a declarat reporterilor de la Bruxelles comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, care a vizitat fabricile de muniții în ultimele săptămâni.

„Vorbim despre extinderea producției existente, despre modernizarea producției, poate crearea de noi linii de producție și de noi fabrici în cadrul fabricilor care există deja, precum și despre reconversia vechilor fabrici de muniții, care pot fi adaptate la standardele actuale”, a spus el.

În cadrul planului, întreprinderile din UE ar putea beneficia de subvenții în valoare de până la 500 de milioane de euro (552 de milioane de dolari) din bugetul comun al blocului. Toate proiectele trebuie să fie cofinanțate de statele membre – ceea ce ar putea adăuga încă 500 de milioane de euro, potrivit lui Breton.

„Cred că în termen de 12 luni, cu sprijin, vom putea să ne creștem capacitatea de producție la 1 milion de obuze pe an în Europa”, a declarat Breton, refuzând să dezvăluie secretul bine păzit al capacității actuale de producție.

Înaltul oficial UE a declarat că speră ca propunerea să fie semnată până în iunie. Inițiativa, care va dura doi ani, ar permite, de asemenea, statelor membre să aloce fondurile UEde redresare și banii pentru regiunile mai sărace (așa-numitele fonduri de coeziune) pentru anumite investiții.

Plan în trei direcții pentru a înarma în continuare Ucraina

Anunțul de miercuri este al treilea și ultimul pilon al unui plan convenit între statele membre ale UE în martie, fiecare dintre acestea având o valoare de aproximativ 1 miliard de euro.

Primul utilizează fonduri partajate pentru a rambursa parțial statele UE pentru armamentul trimis la Kiev din propriile stocuri și este în curs de desfășurare de ceva timp. De fapt, Estonia a fost criticată în ultimele săptămâni pentru că ar fi profitat de fondurile comune ale UE pentru a înlocui stocurile învechite – o acuzație pe care Tallinn a negat-o vehement.

Cel de-al doilea implică achiziția în comun de muniție pentru Ucraina, dar a fost întârziat de o confruntare politică din culise cu privire la posibilitatea ca întreprinderile din domeniul apărării din afara UE să beneficieze de contracte valoroase dacă pot livra mai repede decât concurenții din UE. Ambasadorii UE au lăsat deoparte divergențele și au ajuns miercuri la un acord, potrivit deținătorului actual al președinției UE, Suedia, deschizând astfel calea pentru ca achizițiile colective să continue.

UE „deschide un nou drum” cu subvențiile pentru arme

UE a încălcat multe dintre tabuurile sale anterioare de când Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie anul trecut. Înființată ca proiect de menținere a păcii în timp ce Europa se ridica de pe urma devastării celui de-al Doilea Război Mondial, UE a interzis, în mod normal, cheltuirea fondurilor comune pentru echipamente militare destinate zonelor de conflict active.

Dar izbucnirea războiului la ușa comunității politice și hotărârea de a susține Kievul împotriva Moscovei au dus la o regândire – și la crearea unor mecanisme noi de finanțare „extrabugetară” pentru ajutorul militar masiv.

„Cred că ar trebui să recunoaștem că Comisia deschide un nou drum”, a declarat pentru DW Camille Grand, analist la Consiliul European pentru Relații Externe. „UE, de fapt, pentru prima dată, va cheltui banii UE pentru industria de apărare, nu doar pentru cercetare și dezvoltare, ci chiar pentru a sprijini industria de apărare”, a precizat el.

Cele 500 de milioane de euro reprezintă o sumă semnificativă, deși rămâne de văzut dacă va avea efectul dorit atât de rapid pe cât speră oficialii UE, potrivit Grand.