Tot ce trebuie să știi despre alegerile din Olanda: Epoca Rutte se încheie după 13 ani de mandat / Un tehnocrat cu un partid înființat acum două luni este în cărți

Cel mai longeviv prim-ministru din Olanda se retrage după 13 ani de mandat, în urma alegerilor care vor avea loc peste 10 zile. Mark Rutte își va părăsi biroul de la Haga și îl va înlocui cu o sală de clasă. El a făcut acest anunț în iulie, după ce guvernul său s-a prăbușit, aruncând Olanda într-o campanie electorală neașteptată. Țara merge la urne pe 22 noiembrie, în cadrul unor alegeri generale anticipate, convocate cu doi ani mai devreme.

Euronews prezintă sinteza informațiilor despre politica olandeză, partide, personalități și mizele scrutinului din această țară europeană:

Cum s-a ajuns aici?

Poreclit „Teflon Mark” pentru capacitatea sa de a ține la distanță crizele guvernamentale sau „Domnul Normal” pentru stilul său de viață simplu, demisia lui Rutte marchează sfârșitul unei ere pentru țară. După trei mandate, imigrația a fost punctul de cotitură care a dus la căderea celui de-al patrulea guvern de coaliție. Timp de luni de zile, premierul a lucrat la un pachet de măsuri pentru a reduce fluxul de noi imigranți în Olanda. Dar luptele interne din cadrul coaliției guvernamentale cu privire la limitarea reunificării familiilor și la crearea unui sistem de azil pe două niveluri l-au determinat să arunce prosopul.

Două dintre cele patru partide din coaliția de guvernare – Democrații 66 (D66) și Uniunea Creștină (CU) – s-au opus proiectului de lege, în timp ce celelalte două, VVD și Apelul Creștin-Democrat (CDA), l-au susținut. Ideea era de a reduce numărul membrilor de familie cărora li se permite să se alăture solicitanților de azil în țară și de a obliga familiile să aștepte doi ani înainte de a putea fi reunite. La câteva zile după ce coaliția s-a prăbușit, Rutte a anunțat: „Nu voi candida ca lider al partidului meu [liberalii de dreapta, VVD] la următoarele alegeri”.

„Capacitatea lui Rutte de a crea consens, stilul său managerial și modul său pragmatic de a face politică, în pofida capacității sale de a supraviețui scandalurilor politice și de a respinge extrema dreaptă, se numără cu siguranță printre principalele motive care explică longevitatea sa în funcție”, a declarat pentru Euronews Philippe Mongrain, cercetător postdoctoral la Media, Movement and Politics Research Group de la Universitatea din Anvers.

„Rutte a reușit să se mențină la putere într-unul dintre cele mai fragmentate sisteme de partide din Europa, dând dovadă de disponibilitate pentru compromis și demonstrând flexibilitate ideologică atunci când a fost nevoie. Poate că succesorii săi vor urma o cale similară. Poate că nu”, a adăugat el.

Marea întrebare acum este: cine va zgudui politica olandeză după Rutte?

Cum funcționează alegerile olandeze?

Spre deosebire de alte țări europene, alegerile din Olanda au loc, de obicei, miercurea. Acest lucru se face pentru a crește participarea la vot. În sistemul de liste deschise utilizat în Olanda, fiecare partid prezintă o listă de candidați pe buletinul de vot, iar cetățenii pot alege pentru care candidat să voteze.

Pentru a câștiga un loc în Camera Reprezentanților olandeză, singurul prag pe care un partid trebuie să îl atingă este numărul de voturi valabil exprimate împărțit la 150, numărul de locuri din cameră. Această absență a unui prag este rară în UE.

Rezidenții olandezi din insulele Aruba, Curaçao și Sint Maarten pot vota doar dacă au locuit în Olanda timp de cel puțin 10 ani sau dacă au lucrat în serviciul public olandez pe una dintre aceste insule, potrivit paginii de vot a guvernului olandez.

De la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, țara a avut nevoie în medie de 94 de zile pentru a forma o nouă coaliție, dar ultimul cabinet a fost cel mai lung din istoria postbelică. A fost nevoie de 299 de zile de negocieri pentru a se ajunge la un acord.

Sondajele de opinie sugerează că va fi nevoie de cel puțin trei partide politice pentru a forma un guvern de coaliție după următoarele alegeri.

Care sunt principalele partide?

Votul pentru cele 150 de locuri din camera inferioară a parlamentului va inaugura o nouă generație de lideri, după ce membri-cheie ai celei de-a patra coaliții de guvernare a lui Rutte au anunțat, de asemenea, că părăsesc politica.

Printre aceștia se numără vicepremierul țării și liderul partidului de stânga-liberal D66, Sigrid Kaag. Aceasta a luat această decizie din cauza impactului asupra familiei sale al amenințărilor repetate pe care le-a primit în timpul mandatului. Dintre cele 26 de partide politice care au participat la alegeri, doar 17 sunt reprezentate în prezent în Parlament. „Alegerile olandeze sunt printre cele mai volatile din Europa de Vest”, spune Mongrain.

Potrivit cercetătorului postdoctoral, spre deosebire de alegerile din 2021, VVD, aflat la guvernare, are acum doi rivali apropiați: noul partid de centru-dreapta și anti-sistem Nieuw Sociaal Contract (NSC), fondat în august de fostul deputat independent și mult timp parlamentar al Apelul Creștin-Democrat Pieter Omtzigt, și lista comună a Partidului Muncii și a Stângii Verzi, formată în iulie și condusă de Frans Timmermans, fost vicepreședinte al Comisiei Europene.

Cel mai recent sondaj realizat de I&O Research arată că aceste trei partide se luptă pentru putere: NSC al lui Pieter Omtzigt cu 27% din voturi, partidul fostului premier VVD cu 26% și coaliția formată din Stânga Verde și Partidul Laburist cu 25%.

„Partidul fostului prim-ministru, VVD, nu se află într-o poziție deosebit de bună, dar funcția de prim-ministru nu este cu siguranță inaccesibilă, mai ales că Omtzigt pare să fi exclus să preia funcția de prim-ministru dacă partidul său va avea succes.Noul partid al lui Omtzigt atrage alegători de la mai multe partide, inclusiv de la VVD, CDA și D66, ceea ce ar putea explica, cel puțin parțial, performanța oarecum dezamăgitoare a acestor partide în sondajele de intenție de vot”, spune Mongrain.

Mișcarea Fermierilor-Cetățeni (BoerBurgerBeweging, BBB) este un alt partid care a avut o prezență puternică la recentele alegeri regionale. Politicile guvernului Rutte împotriva schimbărilor climatice i-au afectat pe fermierii din țară, iar aceștia au ieșit în număr mare la protest.

Cine este Omtzigt și de ce zguduie politica olandeză?

Pieter Omtzigt este unul dintre cei mai populari politicieni conservatori din Olanda și, deși și-a înființat partidul politic, NSC, în urmă cu doar două luni, mulți pariază pe victoria sa în alegeri. Tehnocratul vrea să aducă o schimbare radicală în țară: „Vrem să ne realizăm idealurile, nu să căutăm puterea de dragul puterii”, a declarat politicianul în vârstă de 49 de ani. Popularitatea sa constă în carisma sa și în lupta sa împotriva establishmentului politic.

Fostul deputat al Apelul Creștin-Democrat, în prezent independent, a devenit un martir părăsindu-și partidul după ce a scris un raport critic la adresa acestuia.

Omtzigt a jucat un rol-cheie în descoperirea scandalului privind alocațiile pentru copii, care a dus la prăbușirea guvernului Rutte în 2021.

Autoritățile fiscale olandeze folosiseră un algoritm pentru a crea profiluri de risc pentru a detecta frauda fiscală. Pe baza acestor indicatori, autoritățile sancționau familiile doar pentru suspiciunea de fraudă. Zeci de mii de familii din mediile cele mai defavorizate au rămas cu datorii pe care nu le puteau plăti.

La ce se gândesc alegătorii?

Atunci când sunt întrebați ce îi ține pe alegătorii olandezi treji noaptea, există trei câștigători clari: puterea de cumpărare, migrația și sistemul de sănătate olandez, potrivit unei cercetări recente realizate de AD Nieuws.

După cum subliniază Mongrain, inflația lunară a alimentelor se apropia de 20% la începutul anului și este în prezent de aproximativ 10%, potrivit Statistics Netherlands, ceea ce reprezintă o povară semnificativă pentru consumatorii olandezi. „Pentru a menține puterea de cumpărare a consumatorilor și pentru a finanța sistemul de sănătate, mulți alegători văd în reducerea migrației o soluție viabilă pentru a elibera fonduri publice”, adaugă el.

Peste 40% dintre alegătorii chestionați de AD consideră că se cheltuiesc prea mulți bani pentru sistemul de reinstalare a solicitanților de azil în țară, precum și pentru alte costuri financiare asociate migrației. Deficitul de locuințe, tranziția energetică și schimbările climatice sunt, de asemenea, în atenția alegătorilor înaintea alegerilor de la sfârșitul acestei luni.