Cum deturnează Putin războiul Israel-Gaza pentru a alimenta tensiuni în Occident / Conturile de Facebook dirijate de Kremlin și-au mărit activitatea cu aproape 400% – analiză Politico

Războiul Israel-Gaza i-a oferit Rusiei o ocazie excelentă de a însămânța dezbinarea printre inamicii ei vestici. E o șansă pe care mașinăria de dezinformare a lui Vladimir Putin nu avea cum să o rateze, transmite Politico, citată de Rador Radio România.

De la izbucnirea ostilităților pe 7 octombrie conturile de Facebook dirijate de Kremlin și-au mărit activitatea cu aproape 400%, iar criza din Orientul Mijlociu domină acum postările diplomaților ruși, publicațiilor finanțate de Moscova și simpatizanților lui Putin din Occident.

Minciunile răspândite de propagandiștii digitali ai Moscovei le includ acum și pe acelea că teroriștii Hamas ar folosi armament NATO pentru a ataca Israelul, respectiv că atentatorii Hamas ar fi fost antrenați de instructori britanici.

Acest conflict cronic și sângeros reprezintă pentru Putin o dublă ocazie.

Îi permite Rusiei să provoace dezbinare în Vest prin intermediul activității bine țintite de pe rețelele sociale, menite a-i scinda pe susținătorii Israelului de cei ai palestinienilor. În ultimele șapte săptămâni în lumea reală a luat amploare violența, în special antisemită, și au avut loc proteste anti-război cu sute de mii de participanți, de la Londra la Washington.

Concomitent, asaltul propagandistic online al Rusiei axat pe Orientul Mijlociu distrage atenția publică de la războiul ei din Ucraina, care s-a împotmolit în urma unei serii de gafe militare, a răscoalei mercenarilor Wagner și a îndelungatei contraofensive a Kievului.

„Distragerea atenției de la Ucraina îi folosește doar Rusiei”, a declarat Bret Schafer, șef al departamentului care cercetează manipularea informației al grupului de reflecție de la Washington „German Marshall Fund of the United States’ Alliance for Securing Democracy”.

„Cu cât se concentrează publicul occidental mai mult pe Israel și Hamas, cu atât e mai puțin atent la faptul că Congresul e pe punctul de a renunța la finanțarea efortului de război ucrainean”, a precizat el. „Când pui reflectorul pe alte locuri distragi atenția de la Ucraina.”

Asaltul online al Kremlinului e imaginea în oglindă a jocului geopolitic făcut de Putin după 7 octombrie.

Guvernul lui i-a primit pe liderii Hamas la Moscova la finalul lui octombrie – aparent fiindcă el ar fi vrut să joace un rol în medierea eliberării ostaticilor israelieni. Rusia și Hamas au un aliat comun, Iranul, și Putin însuși a avertizat că operațiunile militare ale Israelului în Gaza pot degenera într-un conflict dincolo de regiune.

Kremlinul s-a grăbit să exploateze războiul Israel-Hamas pentru propriile sale scopuri propagandistice.

Din 7 octombrie până acum conturile de Facebook dirijate de Kremlin și-au mărit activitatea de la 14.000 (în cele șapte săptămâni anterioare) la 44.000 de postări, conform Alliance for Securing Democracy. Per total, postările susținute de Rusia pe Facebook au fost redistribuite de 400.000 de ori, o creștere de patru ori comparativ cu perioada anterioară conflictului.

Cuvintele-cheie redistribuite cel mai frecvent includ acum multe expresii legate de conflict, precum „Hamas” și „Orientul Mijlociu”, pe când înainte de război sursele rusești se concentrau aproape exclusiv fie pe Ucraina, fie pe rolul lui Putin în lume.

Dar creșterea cu aproape 400% a postărilor conturilor legate de guvernul rus nu reprezintă decât o picătură în ocean comparativ cu milioanele de postări pe aceeași temă ale utilizatorilor ordinari de Facebook, în același interval de timp. Însă multe dintre conturile susținute de Kremlin – în special cele ale publicațiilor aprobate de stat precum RT și Sputnik – au o audiență digitală disproporționat de mare. Luate la un loc, aceste companii se pot lăuda cu milioane de abonați din Europa, America Latină și Africa, în ciuda faptului că UE le-a impus sancțiuni, restricționându-le activitatea inclusiv pe rețelele sociale.

Călare pe val

„Folosesc orice pot pentru a răspândi mesaje anti-occidentale”, a declarat Jakub Kalenský, director adjunct la „European Center of Excellence for Countering Hybrid Threats”, o organizație finanțată în comun de UE și NATO, care monitorizează campaniile propagandistice duse de guverne. „Ei călăresc valul ciclului de știri, întrucât concurează pentru aceeași audiență care consumă surse jurnalistice solide.”

O astfel de propagandă digitală poate produce efecte în lumea reală. Unele voci din Vest se îndoiesc acum fățiș că guvernul lor mai poate finanța costisitorul război al Ucrainei cu Rusia, date fiind și perspectivele economice incerte.

În Franța, de pildă, ministerul de externe a acuzat o rețea de roboți virtuali afiliată Rusiei de pe rețele sociale că a amplificat imagini antisemite cu stele ale lui David desenate pe clădiri prin tot Parisul. Franța a acuzat Rusia că „creează tensiuni” între susținătorii Israelului și cei ai palestinienilor. Ambasada rusă din Franța a negat orice legătură între Moscova și acea activitate clandestină online.

Obiectivul campaniei clandestine era să exacerbeze tensiunile din lumea reală – nu numai în Franța, ci în toată Europa de Vest – cu privire la tabăra în care ar trebui să se situeze guvernele, au afirmat sub rezerva anonimatului doi demnitari europeni.

„Acum ce se întâmplă online nu mai rămâne niciodată doar online”, a declarat unul dintre ei.

Sursa: Politico/ Rador Radio România/ Traducere: Andrei Suba