80 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz/ Supravieţuitorii, invitaţi la situl fostului lagăr

Toţi supravieţuitorii de la Auschwitz sunt invitaţi pe 27 ianuarie la situl fostului lagăr de concentrare şi exterminare nazist german pentru comemorarea a 80 de ani de la eliberarea sa, a anunţat pe pagina sa de internet muzeul şi memorialul Auschwitz-Birkenau, transmite Agerpres.

Comemorarea principală va începe la ora locală 16.00 într-un cort special care va fi construit peste poarta fostului lagăr Auschwitz II-Birkenau, astăzi în Polonia. Unul dintre simbolurile comemorării va fi un vagon de marfă care va staţiona chiar în faţa porţii.

La eveniment urmează să participe şi delegaţii de stat şi delegaţii ale instituţiilor.

Până la eliberarea celor circa 7.000 de prizonieri rămaşi în lagăr de către soldaţii Armatei Roşii, naziştii germani au omorât la Auschwitz circa 1,1 milioane de oameni, majoritatea evrei, dar şi polonezi, romi, prizonieri de război sovietici şi alte etnii.

Ziua de 27 ianuarie a devenit Ziua Internaţională de Comemorare a Holocaustului (Shoah), iar Auschwitz-Birkenau a devenit simbolul genocidului nazist a şase milioane de evrei europeni.

La Ierusalim, memorialul Yad Vashem se pregăteşte să păstreze şi să răspândească memoria Shoah, după ce ultimii supravieţuitori vor fi dispărut, a explicat pentru AFP preşedintele memorialului, Dani Dayan.

Nimic nu poate înlocui cu adevărat „vocea autentică” a acestor martori direcţi, a subliniat Dani Dayan.

Dar supravieţuitorii îmbătrânesc şi numărul lor este în scădere: „Suntem la răscrucea de generaţii”, continuă Dayan. „A asculta un supravieţuitor al Holocaustului spunându-şi povestea nu va mai fi posibil în câţiva ani.”

Potrivit unui studiu realizat anul trecut de Conference on Jewish Material Claims Against Germany (Conferinţa privind revendicările materiale evreieşti împotriva Germaniei), o organizaţie care-i reprezintă pe supravieţuitori, circa 245.000 erau încă în viaţă atunci, cu o vârstă medie de 86 de ani, unii având peste 100 de ani.

Aceşti supravieţuitori „au constituit un fel de punte”, explică Dayan: „Pe de o parte, îi privim în ochi, le ascultăm vocile; pe de altă parte, este Auschwitz, unde au fost ucişi un milion de evrei şi alte peste 100.000 de victime ale regimului nazist. „Aceasta nu va mai exista”.

„Inovare”

„Va trebui să găsim noi modalităţi” pentru a „continua să educăm şi să diseminăm” această memorie. „Va trebui să fim inovatori, dar fără a compromite autenticitatea”, spune fostul consul general al Israelului la New York.

Memorialul are în prezent peste 227 de milioane de „pagini de documentaţie”, 2,8 milioane de „fişe de mărturie” care restabilesc identităţile şi biografiile evreilor ucişi, 541.500 de fotografii, mii de obiecte şi opere de artă, constituind cea mai vastă arhivă a Holocaustului din lume.

Institutul situat la periferia vestică a Ierusalimului plănuieşte să creeze holograme ale supravieţuitorilor care îşi spun poveştile, ceea ce le va permite să apară după moartea lor sub această formă, explică preşedintele său. Un proces folosit şi în America de Nord, unde supravieţuitorii depun mărturie în 3D despre deportarea lor şi răspund la întrebări în faţa audienţelor. Cât mai multe date colectate cât mai este posibil, poveşti imortalizate în holograme.

Există, de asemenea, planuri de a deschide „centre-satelit” în Israel şi în întreaga lume. În ultimele luni, au fost inaugurate un teatru pentru a transmite într-un mod nou, precum şi o aripă dedicată conservării obiectelor oferite de supravieţuitori şi familiile acestora. Cum este broşura de rugăciuni evreieşti cumpărată în 1944 pe care un curator o curăţa şi o repara cu delicateţe în timpul unei vizite recente a unui jurnalist AFP; conţinea o notă scrisă de mână care sugera că a putut fi păstrată prin atrocităţile de la Auschwitz.

Astfel de obiecte, precum şi date şi mărturii de la supravieţuitori „încă în viaţă, lucizi şi care aveau la acea vreme vârsta suficientă pentru a-şi aminti (azi) ce li s-a întâmplat” continuă să fie adunate în întreaga lume, spune Dayan.

Demers urgent şi esenţial, deoarece, încetul cu încetul, ultimii se sting.

Necesitatea de a răspândi istoria Shoah rămâne mai importantă ca oricând într-un context de reviriment puternic al antisemitismului în lume, a menţionat Dani Dayan, mai ales după atacul fără precedent asupra Israelului al mişcării islamiste Hamas din 7 octombrie 2023 şi războiul care a urmat.