80% din banii cheltuiți de Departamentul Românilor de Pretutindeni în 2024, an electoral, au mers către bisericile ortodoxe românești din diaspora – presă

Aproape 153 de milioane de lei (30,6 milioane de euro) din bugetul de 189 de milioane de lei (37,8 milioane de euro) cheltuiți de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni în 2024, an electoral, au ajuns la bisericile ortodoxe românești din străinătate sau la proiecte care au legătură cu Biserica Ortodoxă Română. În primul tur de scrutin, ulterior anulat, 43% din voturile exprimate în diaspora au mers spre politicianul pro-rus Călin Georgescu, scrie Europa Liberă.

ELR arată că Biserica a cumpărat cu acești bani lăcașuri de cult, case parohiale sau de întrunire, a organizat congrese ale enoriașilor, a instalat sisteme de încălzire prin pardoseală sau panouri fotovoltaice pe clădirile bisericilor, a organizat evenimente despre „identitatea și cultura română”.

Bisericile ortodoxe din străinătate au reușit, în 2024, să cumpere cu banii statului român, prin Departamentul Românilor de Pretutindeni, cel puțin douăsprezece lăcașuri de cult și să construiască alte nouă clădiri de cult sau spații de întâlnire pentru credincioși, mai notează Europea Liberă România.

Departamentul Românilor de Pretutindeni (DRP) a finanțat în 2024, conform datelor publicate pe site-ul instituției și analizate de Europa Liberă, 384 de proiecte în valoare totală de 189.155.000 de lei.

148 dintre ele, adică 38%, aveau teme religioase.

Politologul Cristian Pîrvulescu a explicat că intenția a fost de a converti banii în voturi:

„La nivelul datelor pe care le aveau [politicienii] în vara anului 2024, înainte de europarlamentare, se părea că această strategie funcționează din punct de vedere politic. Au crezut că vor converti aceste voturi în favoarea partidelor de la Putere. Dacă ne uităm pe rezultatele europene (la alegerile europarlamentare din iunie 2024, n.r.), nu este atât de evident – cei din coaliția de guvernare, adică PSD și PNL, care s-au prezentat împreună la europarlamentare, au fost votați în diaspora doar în Moldova. În rest, n-a fost un succes foarte mare. Ei nu au înțeles nici pe departe riscurile”, explică politologul Cristian Pîrvulescu.

Pîrvulescu spune că, mai degrabă, mesajele (ultra)conservatoare pe care le-au transmis preoții în bisericile ortodoxe din diaspora – chiar fără încărcătură politică – au favorizat grupările și candidații de extrema dreaptă.