Parlamentul European dezbate amânarea președinției maghiare a UE și suprimarea dreptului de vot / Parlamentul vrea să dea în judecată Comisia pentru pasivitate

“Suprimați dreptul de vot al Ungariei”!… Europarlamentarii au ascultat astăzi, miercuri 17 ianuarie, un raport al social-democratei germane (SPD) Katarina Barley privind situația drepturilor fundamentale în Ungaria și continua blocare de către Viktor Orbán a pachetului financiar destinat Ucrainei.

Raportul prezentat în plen include un apel către țările UE de a decide că Ungaria a încălcat în mod persistent valorile fondatoare ale UE – ceea ce, dacă guvernele celorlalte 26 de țări membre ar da curs cererii Parlamentului, ar putea face ca UE să revoce unele dintre drepturile de membru al Ungariei, inclusiv dreptul de vot. Cu toate acestea, țările UE nu sunt obligate să respecte vreo astfel de cerere a Parlamentului.

Autocratul șef al guvernului de la Budapesta, Viktor Orbán (“viktatorul de la Budapesta” și “păpușa lui Putin”, cum a fost numit astăzi de unii eurodeputați, fie de stânga, fie din PPE – creștin-democrații), este și cauza blocării pachetului de ajutoare de 50 de miliarde EUR al UE pentru a menține în stare de plutire bugetul Ucrainei pe următorii patru ani.

Ce dorește Orbán in schimb: Budapesta a indicat că și-ar putea ridica vetoul, cu condiția ca Consiliul European în unanimitate să aprobe finanțarea într-un mod defalcat anual. În termeni practici, acest lucru i-ar da lui Orbán puterea de a bloca finanțarea UE către Ucraina în fiecare an — sau de a obține concesii financiare de la Bruxelles pentru a nu-și exercita dreptul de veto.

Planul maghiar prevede ca UE să acorde 12,5 miliarde de euro în granturi și împrumuturi Ucrainei în fiecare an. Aceasta ar duce cu totul la 50 de euro miliarde pe patru ani, altfel zis suma propusă de Comisia Europeană.

Între timp, membrii Comisiei Ursulei von der Leyen rămân divizați în privința liberalizării comerțului cu Kievul, iar Comisia a recomandat deja ca UE să mențină măsuri temporare de suspendare a tuturor taxelor de import asupra mărfurilor ucrainene până în iunie 2025.

Eurodeputații au fost foarte iritați astăzi nu doar de întreaga situație din Ungaria, dar și de faptul că șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu a fost prezentă la importanta dezbatere despre Ungaria declanșată de prezentarea raportului. Eurodeputata liberală olandeză Sophia in ’t Veld a anunțat că Parlamentul este gata să ducă Comisia în fața Curții Europene de Justiție pentru că nu își respectă rolul de “garant al tratatelor”.

Pe 13 decembrie 2023, Comisia Europeană a deblocat 10,2 miliarde de euro de fonduri destinate Ungariei și care fuseseră înghețate din pricina situației drepturilor omului. Comisia continuă însă să mențină blocate alte 20 miliarde de euro destinate Budapestei.

Principala amenințare care vizează Budapesta rămâne invocarea articolului 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care ar priva, în esență, Ungaria de drepturile sale de vot în Consiliul Uniunii Europene, în cadrul căruia miniștrii guvernamentali din statele membre se reunesc pentru a modifica și adopta legi și pentru a coordona politici.

Parlamentul a cerut deja amânarea preşedinţiei UE a Ungariei, președinție care urmează să înceapă în iulie. Dacă patru cincimi dintre statele membre sunt de acord, mandatul prezidențial al Ungariei ar putea fi amânat, țara fiind eliminată pe listă și neavând o altă șansă până în 2030.

Pentru o opțiune atât de drastică, ar fi nevoie de unanimitate și este puțin probabil ca o țară precum Slovacia autoritarului Robert Fico, filo-putinist și aliniat politic cu Ungaria în multe domenii, ar fi de acord să-și înstrăineze astfel Budapesta.

Votul asupra situației din Ungaria și asupra fondurilor înghețate este programat să aibă loc joi 18 ianuarie.