G4Media.ro

Construirea unui pasaj pietonal subteran în Sectorul 3, criticată de un expert…

Sursa foto: Primăria Sectorului 3

Construirea unui pasaj pietonal subteran în Sectorul 3, criticată de un expert în urbanism: „Un oraș modern trebuie să fie prietenos cu pietonii, nu să-i trimită sub pământ. Marile orașe europene dau prioritate amenajărilor pietonale la suprafață”

Intenția de a transfera în subteran traversarea Bulevardului Basarabia, cu un pasaj pietonal, proiect aprobat recent de Consiliul Local al Sectorului 3 și aflat încă într-o fază incipientă, a fost criticată de Samuel Stancu, urbanist specializat în mobilitate urbană și reprezentant al UrbanizeHub. Acesta susține că astfel de soluții sunt ineficiente și că orașul ar trebui să prioritizeze amenajările pietonale la suprafață, așa cum au făcut marile orașe europene.

„În majoritatea orașelor europene, se face o tranziție clară spre spații urbane mai prietenoase cu pietonii, bicicliștii și utilizatorii transportului public. Pasajele subterane au sens doar în cazuri specifice, cum ar fi orașele construite pe dealuri sau în zone extrem de aglomerate din capitalele mari. În București, însă, ele sunt mai degrabă menite să elibereze drumul pentru mașini, nu să ajute pietonii”, explică Samuel Stancu.

Deși proiectul din Sectorul 3 își propune să conecteze mai bine zonele de interes cu transportul public, expertul susține că acest lucru se poate face mai eficient și mai ieftin la suprafață. Astfel, pietonii ar evita disconfortul de a coborî în subteran, iar spațiul public ar deveni mai accesibil și mai plăcut.

Problemele pasajelor subterane: nesiguranță și accesibilitate redusă

Pe lângă costurile ridicate de construire și întreținere, pasajele pietonale subterane vin și cu alte dezavantaje. Lifturile sau rampele sunt adesea insuficiente sau defecte, îngreunând accesul persoanelor în vârstă, al părinților cu cărucioare sau al persoanelor cu dizabilități. De asemenea, multe astfel de pasaje sunt evitate de pietoni din motive de siguranță, mai ales seara sau în zonele mai puțin circulate.

Modelul european: mai mult spațiu pentru oameni, mai puțin pentru mașini

Stancu oferă exemple de orașe europene precum Paris, Barcelona, Amsterdam sau Viena, care au abordat problema mobilității urbane diferit. În loc să trimită pietonii sub pământ, aceste orașe au lărgit trotuarele, au creat treceri de pietoni sigure și au transformat zone întregi în spații dedicate oamenilor. Rezultatele au fost extrem de pozitive, atât în ceea ce privește confortul urban, cât și reducerea poluării, spune el.

„Dacă Sectorul 3 vrea să urmeze un model european modern, ar trebui să prioritizeze soluțiile la suprafață, care oferă siguranță și confort pietonilor. Un oraș modern nu înseamnă doar proiecte mari și costisitoare, ci utilizarea inteligentă a spațiului public, astfel încât oamenii să-și dorească să iasă și să petreacă timp în oraș”, concluzionează Samuel Stancu.

Consiliul Local al Sectorului 3 a aprobat recent construirea unui pasaj pietonal subteran pe Bulevardul Basarabia, între Piața Republica și Hala Laminor. Proiectul, estimat la 57 de milioane de euro și finanțat din fonduri europene, prevede un pasaj de 179,21 metri lungime, cu o înălțime variabilă între 3,66 și 5,21 metri, având trei ieșiri către Gara Titan Sud, Hala Laminor și stația de metrou Republica.

Obiectivul principal al acestui proiect este de a facilita accesul pietonal în zonă, asigurând o legătură rapidă și sigură între mijloacele de transport în comun și destinațiile principale ale locuitorilor. În prezent, deplasarea pietonală în acest perimetru este dificilă din cauza traficului intens.

Pentru a pune în practică proiectul, Primăria Sectorului 3 are nevoie de aprobarea Consiliului General al Municipiului București, iar un istoric al solicitărilor făcute de Primăria Sectorului 3 către Primăria Capitalei pe subiecte legate de pasaje arată că acestea nu au fost puse pe ordinea de zi de primarul general.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

9 comentarii

  1. Piața Sudului din sectorul 4 este un exemplu dezastruos în acest sens. Dacă ești pieton, ești considerat cetățean de mână a doua. Ai de ocolit zeci de metri coborând prin fel de fel de tuneluri insalubre, pentru a ajunge la câțiva metri distanță față de unde erai inițial.

  2. Singura soluție ar fi că Negoiță să își ia o șpagă mai frumoasa daca pasajul subteran ar pentru mașini. Până atunci cu pietoni la miros de peepee.

  3. Bani să iasă la prietenii lu Negoiță ca e nevoie la alegeri.

    Restul, cum ar fi utilitatea, nu contează.

  4. Pietonii si masinile se deplasează mai rapid. E o lucrare utila. Preferați firma care reasfalteaza capacele de canal prin București sau gropile abandonate ale lui ND?

  5. Mama, cati bani, pentru ce? Pentru trei ametiti care traverseaza acolo…si vorbesc in cunostinta de cauza, am mers in zona de sute de ori, la diverse ore ale zilei…inca un exemplu de bani aruncati pe fereastra, sau in buzunarul cui trebuie

  6. Ca tot ce se întâmplă prin zona și acest proiect este complet neavenit. Se încearcă „legarea” unui hub învechit de transport de o „hala” care trebuie sa „producă”. Dincolo de aspectele semnalate de urbanistul din articol, eu mă întreb cum poate costa un pasaj de 180m cât 5-6km de autostradă (cu pasaje) în câmpie. Sau cat 1.25km de autostradă cu tunel pe Sectorul Tg Mureș – Tg Neamț. Chiar cifrele astea nu sunt comparate? Cine face calcule de acest tip? La primarii se folosesc alte materiale decât prin munți? Săpătura are alte valori? Se folosesc cârtițe reale in locul celor mecanice? Poate așa…cu ceva cârtițe din vreo specie rară să fie explicabil…