Judecătoarea care a făcut opinie separată la respingerea propunerii de arestare preventivă a Laurei Vicol: Probele relevă că a fost unul dintre cei mai mari beneficiari ai fondurilor delapidate, încasând sume de bani în cunoștință de cauză cu privire la proveniența acestora

Judecătoarea Elena Barbu, care a făcut parte din completul de judecată care a judecat grupul de inculpați din dosarul Nordis, printre care se numără Laura Vicol și soțul său, Vladimir Ciorbă, susține în motivarea opiniei separate că deputata ar fi trebuit plasată în arest la domiciliu pentru că sunt suficiente probe care o incriminează.

Magistratul a desființat pe rând toate criticile apărării, prima pe listă fiind susținerea că inculpaților nu le-ar fi fost respectat dreptul la apărare.

„Criticile de nelegalitate formulate de contestatorii inculpați Vicol-Ciorbă Laura-Cătălina, Ciorbă Vladimir-Răzvan și Ivan George Marian sunt nefondate, pentru următoarele motive:

Critica referitoare la nulitatea absolută a încheierii din 05.02.2025 a judecătorului de drepturi și libertăți, pentru încălcarea dreptului la apărare al inculpaților este neîntemeiată, întrucât inculpaților li s-a respectat dreptul la apărare, în toate componentele sale, în concordanță cu dispozițiile care reglementează soluționarea propunerii de arestare preventivă”, explică judecătoarea Elena Barbu.

În ceea ce privește capacitatea raportului de constatare tehnico-științifică de a constitui o probă din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații pentru care s-a propus luarea măsurii arestării preventive au săvârșit infracțiunile de care sunt acuzați, „constat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a constitui o probă legală, care să justifice luarea măsurii arestării preventive în acest moment processual”, continua magistratul.

Judecătoarea Elena Barbu explică că probele care susțin o propunere de arestare preventivă nu sunt identice cu cele care susțin o condamnare, fiind suficient ca acestea să evidențieze o presupunere rezonabilă cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de către inculpați, care beneficiază pe tot parcursul procesului penal de prezumția de nevinovăție.

„Prin urmare, raportul de constatare tehnico-științifică din data de 13.12.2024 este un mijloc de probă legal administrat de organul de urmărire penală, urmând a fi avut în vedere în cadrul analizei existenței probelor din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații din prezenta cauză, cu privire la care s-a solicitat luarea măsurii arestării preventive, au săvârșit faptele de care sunt acuzați”, motivează magistratul de la Înalta Curte.

Acuzați de comiterea a șase infracțiuni

Sensul sintagmei „suspiciune rezonabilă” semnifică existența unor probe pe baza cărora, recurgând la un raționament echilibrat, firesc, lipsit de exagerări, să poată fi desprinsă concluzia plauzibilă că suspectul sau inculpatul a săvârșit o infracțiune.

„Un astfel de raționament echilibrat și firesc a realizat și judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București, indicând probele din care rezultă presupusele acțiuni exercitate de inculpați și care se circumscriu formal următoarelor infracțiuni:

-constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. 1, 2, 3 C.p.,

-delapidare cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prev. de art. 295 C.p. cu referire la art. 308 și art. 309 C.p. și cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.p. și art. 5 alin. 1 C.p.,

-spălare de bani în formă continuată prev. de art. 49 alin. 1, lit. a, b din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.p.,

– evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. 1, lit. c și alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. și art. 5 alin 1 C.p.,

-spălare de bani în formă continuată prev. de art. 49 alin. 1, lit. a, b din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.p.,

-stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat în formă continuată prev. de art. 8 alin. 1, 2 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 5 alin. 1 C.p.,

– spălare de bani în formă continuată prev. de art. 49 alin. 1, lit. a, b din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.p.

– înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prev. de art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal cu aplicarea art. 256 indice 1 Cod penal și art. 35 alin 1 C.p., toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 și 2 Cod penal și art. 5 alin. 1 Cod penal”, susține judecătoarea Elena Barbu.

Judecător: Au acționat ca un veritabil grup infracțional organizat

Magistratul constată astfel că în cauză sunt probe suficiente din care rezultă presupunerea rezonabilă că toți cei 11 inculpați au constituit un grup infracțional organizat, procurorul explicând foarte clar modul în care a fost inițiat și s-a constituit, precum și structura grupului și a rolului fiecărui inculpat în interiorul grupului și acțiunile săvârșite, precum şi probele pe care se fundamentează acuzaţia.

„Persoanele din grupul ”Nordis”, chiar dacă erau parteneri de afaceri, rude și/sau angajați, prin modul de acțiune, scopul stabilit, mijloacele și instrumentele ilicite folosite pentru atingerea scopului, legăturile obiective, dar mai ales subiective, dintre acestea se presupune fundamentat pe probe că au acționat ca un veritabil grup infracțional, și nu ca o pluralitate ocazională de infractori. Procurorul nu s-a raportat la organigrama unei societăți comerciale și nici nu a omis existența unui grup fiscal permis de legislația specială, ori natura raporturilor de familie existente între inculpați, ci a explicat întreaga activitate presupus infracțională ținând cont de toate aceste elemente de fapt”, argumentează judecătoarea Elena Barbu.

Magistratul a stabilit, pe baza probelor de la dosar, că fondurile constituite la nivelul grupului ”Nordis” au fost delapidate, de regulă într-un interval foarte scurt de timp (în aceeași zi sau în câteva zile) prin mai multe modalități, care pot fi clasificate în trei categorii principale:

-Transferuri către persoane fizice, membri ai grupului infracțional organizat;

-Transferuri către persoane juridice, societăți afiliate structurii criminale;

-Alte metode (salarii, cheltuieli voluptorii).

Transferurile către persoane fizice afiliate grupării, conform extraselor de cont puse la dispoziție de unitățile bancare, aveau următoarele tipuri de justificări: ”avans”, ”avans asociat”, ”avans dividende”, ”avans spre decontare”, ”avansuri de trezorerie”, „restituire împrumut” (contract împrumut asociat), ”avans salarii” și ”cesiune părți sociale”, deci aveau un caracter aparent legal, însă în substanța și conținutul lor reprezentau o alterare a realității.

„Membrii grupării au început încă din anul 2019, deci imediat ce conturile societății au fost alimentate cu avansurile clienților, să externalizeze sume de bani cu titlu de dividende, făcându-se mențiune că reprezintă avans dividende. În acest scop, prin operațiuni simulate cu societățile din grup care nu aveau niciun fel de substanță economică, s-a creat artificial profit în sarcina societății, care să justifice încasarea de dividende. Spre exemplificare, au fost identificate tranzacții succesive de vânzare având ca obiect bunuri imobile către propriile societăți”, explică magistratul de la Înalta Curte.

Concluziile raportului de constatare din data de 13.12.2024 confirmă mecanismul financiar și contabil în ceea ce privește dividendele, constatându-se faptul că acestea nu au fost acordate efectiv după  fiecare exercițiu financiar și în mod legal, ci, invariabil, ele au fost compensate cu sume care deja fuseseră retrase prin avansuri de trezorerie din conturile societăților. Practic, acordarea și plata dividendelor au venit ca o justificare post factum pentru avansurile de trezorerie.

„Toate aceste elemente de fapt evidențiate de mijloacele de probă administrate în cauză nu reprezintă aprecieri subiective ale procurorului, ba dimpotrivă sunt rezultatul unor investigații minuțioase, derulate pe o perioadă semnificativă de timp, având în vedere volumul uriaș al documentelor financiar-contabile, al operațiunilor economice desfășurate între societăți și numeroasele transferuri de bani realizate”, concluzionează judecătoarea Elena Barbu.

Magistrat: Laura Vicol a sâvârșit infracținile de care este acuzată

Judecătoarea Elena Barbu spune că există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că Laura Vicol a comis infracțiunile de care este acuzată, iar elementele de fapt au fost analizate detaliat anterior și raționamentele expuse, în cazul lui Vladimir Ciorbă și al celorlalți inculpați, sunt valabile și în cazul deputatei.

„Inculpata Vicol-Ciorbă Laura-Cătălina este indicată de către clienții-cumpărători ca persoană cu care s-a interacționat în cadrul negocierii și executării antecontractelor/contractelor de vânzare-cumpărare și care i-a indus în eroare prin diverse modalități.

În cazul inculpatei Vicol Ciorbă Laura Cătălina sunt prezentate în raportul de constatare tehnico-științifică circuite complete care arată cum sume din patrimoniul Nordis Management sau altă societate din grupul Nordis, într-un interval scurt de timp, ajung prin mai multe operațiuni în conturile inculpatei și ulterior sunt plasate în produse de lux sau retrase numerar.

Sunt neîntemeiate criticile formulate de inculpata Vicol-Ciorbă Laura-Cătălina cu privire la lipsa probelor din care să rezulte presupunerea rezonabilă că a săvârșit infracțiunile de care este acuzată și pentru care s-a propus arestarea sa preventivă”, argumentează magistratul.

Judecătoarea Elena Barbu susține că există suficiente probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele de care sunt acuzați și că pe de o parte, proiectul imobiliar început de aceștia a constituit o modalitate prin care au intrat în posesia unor mari sume de bani obținute de la investitorii în proiectul imobiliar, sume de bani pe care le-au folosit în interes personal, în timp ce un număr mare de persoane a rămas fără sumele de bani plătite pentru achiziționare unor apartamente, dar și fără apartamente, iar pe de altă parte, prin intermediul numeroaselor societăți implicate în proiectul imobiliar, inculpații (presupuși autori sau complici în săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscale) s-au sustras și de la plata obligațiilor fiscale datorate statului, apreciez că este dovedită existența pericolului pentru ordinea publică  pe care o prezintă lăsarea în libertate a inculpaților.

„În ceea ce privește alegerea tipului măsurii privative de libertate, apreciez că se impunea ca, în raport de contribuția la presupusa activitate infracțională a inculpaților Poștoacă Nicolae Cristian, Poștoacă Florin Alexandru, Vicol Ciorbă Laura Cătălina și de starea de sănătate și situația familială a inculpatei Vicol Ciorbă Laura Cătălina, să se constate că măsura arestului la domiciliu, prevăzută de art. 218 Cod procedură penală, este necesară și suficientă pentru realizarea unuia dintre scopurile prevăzute de art. 202 alin. 1.

În ceea ce o privește pe inculpata Vicol Ciorbă Laura Cătălina, probele din cauză relevă presupunerea rezonabilă că a fost implicată în activitatea grupului infracțional, atât din perspectiva faptului că a fost unul dintre cei mai mari beneficiari ai fondurilor delapidate, încasând suma de bani în cunoștință de cauză cu privire la proveniența acestora, cât și din perspectiva calității de asociat la două dintre societățile folosite în presupusa activitate infracțională, fiind acuzată de săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, complicitate la delapidare și spălarea banilor, astfel că și în cazul acesteia, în raport de gradul de implicare in activitatea presupus infracțională,  este necesară și suficientă măsura arestului la domiciliu”, își motivează opinia separată magistratul de la Înalta Curte.