ANALIZĂ Ar putea Putin să lanseze atacuri teroriste în Occident ca răzbunare pentru înfrângerile din Ucraina? Ce cred serviciile de informații din țări NATO

Președintele rus Vladimir Putin ar putea ordona lansarea unor atacuri teroriste pe teritoriul unor țări din Occident, atât ca să-și mascheze seria de eșecuri militare pe teatrul de război din Ucraina, cât și ca răzbunare împotriva țărilor din vest care susțin guvernul de la Kiev, avertizează o publicație din Statele Unite. Acest tip de operațiuni n-ar reprezenta o premieră pentru Kremlin, care a fost acuzat de exemplu că s-a aflat în spatele asasinării unor foști spioni ruși care au dezertat în Occident. Reprezentanții serviciilor de securitate din câteva țări NATO au comentat pentru G4Media.ro avertismentele legate de posibile atacuri ale rușilor pe teritoriile lor.

Context

Ultimele câteva săptămâni n-au adus deloc vești bune pentru președintele rus în ceea ce privește „operațiunea militară specială” pe care a declanșat-o în Ucraina la 24 februarie. Forțele ucrainiene au declanșat ofensive de amploare în sud și nord-est, recucerind mii de kilometri pătrați din teritoriul ocupat și forțând retragerea precipitată și umilitoare a trupelor ruse. În multe cazuri, acestea fie s-au retras în degringoladă, abandonându-și tehnica de luptă, armamentul și muniția, fie s-au predat soldaților ucraineni.

Mai mult, Podul Kerci – un obiectiv deosebit de strategic, deschis în 2018, care asigură conexiunea dintre Rusia și Crimeea – a fost sabotat sâmbătă, în urma producerii unei explozii puternice. Din imaginile apărute pe rețele de socializare s-a observat că, în urma deflagrației, podul feroviar a luat foc, în timp ce o porțiune din podul rutier s-a prăbușit. Atacul, care ar fi fost realizat de serviciul ucrainean SBU, a venit la doar o săptămână după ce, într-un discurs ținut la Kremlin, președintele Putin a anunțat anexarea ilegală a regiunilor ucrainene Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie, ale căror cetățeni, a spus el, vor aparține Rusiei pentru totdeauna.

În acest context deloc favorabil Moscovei, în care Putin continuă să sufere înfrângeri umilitoare pe câmpul de luptă, disperarea sa crescândă îl poate face să creadă că atacurile teroriste lansate împotriva țărilor occidentale sunt un răspuns legitim, a avertizat Los Angeles Times. De aceea politicienii și experții occidentali își pun întrebări legate de modul în care ar putea reacționa Putin. Aceasta deoarece războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei nu se desfășoară deloc așa cum își propusese liderul de la Moscova și, pentru a devia dezbaterea despre cum războiul îi afectează pe cetățenii ruși – Putin a cerut recent mobilizarea a 300.000 de civili -, Moscova a încercat constant să încadreze conflictul ca fiind între Rusia și Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, nu între Rusia și Ucraina.

Țările NATO ar putea așadar deveni ținte „legitime” pentru liderul de la Moscova. „Comportamentul Rusiei în Ucraina, Siria și Cecenia a demonstrat că, pentru Putin, nimic nu este în afara limitelor”, a scris ziarul american.

„Ținte legitime”

Deoarece țările NATO au furnizat Ucrainei armament în valoare de miliarde de dolari și au antrenat soldații guvernului de la Kiev, Kremlinul a lansat mai multe avertismente nucleare împotriva țărilor din alianța militară occidentală, provocând îngrijorări că ar putea folosi o bombă atomică tactică în Ucraina.

Cel mai recent, în discursul său în care a anunțat anexarea a 15% din teritoriul ucrainean, președintele Putin a atacat cancelariile occidentale, spunând că vesticii sunt „barbari moderni… Vestul se aștepta ca Rusia să nu-și revină după 1990, dar Rusia s-a ridicat mai puternică și este pregătită să-și reia locul în lume. Vestul mai caută o șansă acum, să ne distrugă, să ne sărăcească și omoare populația. Ei nu pot fi de acord că noi suntem o țară mare… Rusia este o civilizație de mii de ani. Nu vom trăi după reguli false făcute de ei.”

Putin s-a referit și la Statele Unite, despre care a spus că „se poartă cum au făcut-o mereu, cu amenințări și șantaj… SUA vor să submineze toate statele suverane”.

„Distrugerea hegemoniei vestice este inevitabilă, lumea nu va mai fi niciodată la fel”, a afirmat omul forte de la Moscova, adăugând: „Noi luptăm pentru măreața Rusie, pentru copiii și nepoții noștri, luptăm pentru cultura noastră, pentru limba noastră. Oamenii din Donbas, Herson și Zaporojie au ales să să alăture patriei mamă, iar adevărul este cu noi, Rusia este în spatele nostru”.

Dar scenariul cel mai probabil, scrie LA Times, ar fi atacurile directe ale rușilor pe pământul occidental. Potrivit publicației, atacurile ordonate de Moscova ar putea fi îndreptate către obiective militare europene, facilități care aparțin NATO sau chiar împotriva unor ținte civile occidentale. De exemplu, Rusia ar putea încerca să recurgă la acte de sabotaj împotriva liniilor de aprovizionare NATO din Polonia sau România, lucru care ar duce la extinderea dramatică a conflictului. 

Iar exemplele sunt la îndemână. Ziariștii americani au scris că, într-o serie de mesaje postate săptămâna trecută pe canalul său de Telegram, un grup de mercenari neo-naziști ce activează sub numele de Rusich (detalii aici), a făcut apel la partizani pro-ruși aflați deja în Europa care sunt dispuși să blocheze transferul de personal și echipamente NATO, să organizeze „demonstrații și acțiuni locale” împotriva războiului cu Federația Rusă sau să rezolve alte probleme. „Este nevoie de partizani în Europa și în Ucraina pentru a lupta cu forțele NATO”, se scrie într-unul dintre mesaje, care adaugă: „Trupele NATO folosesc drumurile publice pentru a livra echipamente prin Germania, prin Polonia către Ucraina! Blocarea drumurilor publice care sunt folosite pentru transferul de trupe este posibilă…”

Rusich enumeră apoi câteva metode de blocare a drumurilor care sunt ușor de realizat „de către grupuri mici de oameni”, în timp ce mesajul se încheie cu solicitarea „Pentru a primi sarcini, scrieți ofițerului de serviciu”, oferindu-se totodată un cont Telegram separat ca persoană de contact.

Potrivit informațiilor, Rusich este apropiat de Grupul Wagner, o organizație militară privată rusă care a fost acuzată de comiterea de crime de război în Ucraina, Orientul Mijlociu și Africa. Apelurile lui Rusich privind declanșarea de operațiuni în Europa a fost tradus în engleză, germană și poloneză, putând atrage occidentali pro-ruși să se implice în acte de terorism în țările lor de origine, potrivit comentatorilor.

LA Times a reamintit de altfel că, în martie, un fost ofițer american de informații pentru Europa, Christopher Chivvis, a sugerat că Rusia ar putea folosi membri ai Grupului Wagner pentru a lansa atacuri împotriva teritoriului NATO. (detalii aici)

Iar aceste atacuri ar putea să nu fie limitate doar la Europa.

Analiștii cred că, deoarece Statele Unite sunt furnizorul principal de armament de înaltă tehnologie pentru forțele ucrainene, pare plauzibil ca Putin să încerce să vizeze ambasadele SUA în Europa, să efectueze atacuri cibernetice împotriva rețelelor guvernamentale americane sau, în cel mai drastic scenariu, să execute un atac pe teritoriul SUA.

Moscova ar putea, de asemenea, să intensifice eforturile de promovare a dezinformarii în rândul opiniei publice de peste ocean, să se amestece în alegerile intermediare de la începutul lunii noiembrie și să continue să amplifice problemele care creează disensiuni între americani, precum relațiile rasiale, avortul, vaccinurile, și care, la rândul lor, ar putea duce la apariția unor violențe.

Precedente

Declanșarea unor atacuri împotriva țărilor NATO ca răzbunare pentru sprijinul acordat Ucrainei nu ar fi prima dată când Moscova folosește terorismul pe pământ european. De exemplu, Rusia a fost acuzată că l-a ucis cu un ceai otrăvit pe Alexander Litvinenko, un ofițer de informații care a dezertat în Regatul Unit, incident produs la Londra în 2006.

Rusia a fost, de asemenea, implicată în tentativa de a-l otrăvi cu agentul Noviciok – numele dat unei serii de neurotoxine produse în Uniunea Sovietică și Rusia ca arme chimice – pe Serghei Skripal, un fost ofițer rus de informații militare, și pe fiica sa Yulia în Salisbury (Anglia) în martie 2018. Atacul aproape i-a ucis pe Skripal și pe un ofițer de poliție britanic și a dus la moartea unei englezoaice pe nume Dawn Sturgess, care a intrat în contact cu agentul toxic după ce acesta a fost aruncat de agenții ruși.

De asemenea, în 2019, serviciile secrete de la Moscova ar fi trimis un asasin în Germania, ca să-l ucidă pe un fost comandant separatist cecen pe o stradă din Berlin. Atacatorul, identificat drept Vadim Krasikov, l-a împușcat în cap de două ori pe Zelimkhan Khangoshvili cu o armă echipată cu amortizor.

„Aceste atacuri au demonstrat fără ambiguitate că Moscova nu va fi descurajată de dreptul internațional să efectueze operațiuni maligne pe pământ străin. Putin vrea să arate clar că Rusia nu se va opri de la nimic pentru a-și reduce la tăcere criticii sau pentru a se răzbuna pe inamicii săi. Condamnările internaționale înseamnă puțin pentru Moscova, care pare să răspundă doar sancțiunilor sau altor măsuri punitive”, a scris The Cipher Brief.

În aceeași notă, Los Angeles Times a precizat că atât Republica Cehă, cât și Bulgaria au expulzat diplomați ai Rusiei după ce i-au acuzat pe ofițerii de informații ruși că au atacat în ultimii ani depozite de arme și de muniții din țările lor, acțiuni care au dus la moartea unor civili.

Având în vedere aceste atacuri și crime, experții în domeniul terorismului, inclusiv Jason M. Blazakis, fost director al Counterterrorism Finance and Designations Office din cadrul Departamentului de Stat al SUA, au prezentat argumente puternice potrivit cărora Rusia se califică deja drept un stat sponsor al terorismului, deși Administrația Biden a refuzat până acum să facă pașii necesari pentru a o eticheta astfel.

Dacă Administrația de la Washington va recurge totuși la această sancțiune diplomatică majoră, Moscova va fi plasată pe „o listă a rușinii” care include în prezent doar patru țări: Cuba, Siria, Coreea de Nord și Iran. Unul dintre efectele imediate ar fi ridicarea imunității suverane care protejează în prezent Rusia și majoritatea celorlalte națiuni de a fi date în judecată de către persoane individuale pentru daune civile fără consimțământul acestor țări.

Potrivit site-ului Departamentului de Stat, oficialii americani pot aplica patru categorii de sancțiuni împotriva țărilor care se află pe această listă: restricții privind asistența externă a SUA; interzicerea exporturilor și vânzărilor de apărare; anumite controale asupra exporturilor de articole cu dublă utilizare; și diverse restricții financiare și de altă natură.

Sancțiunile pot fi, de asemenea, aplicate țărilor și persoanelor care se angajează în anumite activități comerciale cu țări desemnate ca sponsori ai terorismului.

• Citește și Posibilă lovitură pentru egoul lui Putin: Va intra Rusia pe lista țărilor care sponsorizează terorismul?

Efecte pe termen lung

Pe de altă parte, Los Angeles Times se mai referă la un factor care ar putea duce la apariția incidentelor teroriste în Europa și Statele Unite. Este vorba despre o consecință majoră, pe termen lung, a invaziei dezastruoase a Ucrainei de către forțele lui Putin. În condițiile în care, pentru a nu fi înrolați și folosiți pe teatrul de război ucrainean, cetățenii ruși părăsesc cu sutele de mii Rusia, țările din regiunea înconjurătoare se confruntă cu un val masiv de străini. Pe lângă ucrainenii care au fost forțați să fugă din calea atacurilor Rusiei împotriva țintelor civile, țările din Europa vor fi din nou forțate să se confrunte cu tensiunile interne care decurg din imigrație, după ce sute de mii de bărbați ruși au traversat deja sau traversează granițele în statele vecine.

Până acum, valul de refugiați din Ucraina și Rusia a avut parte de o primire mai prietenoasă decât cei care au imigrat în Europa din Orientul Mijlociu și Africa în 2015, când 1,3 milioane de solicitanți de azil au căutat refugiu pe teritoriul european. Dar, a scris ziarul, atunci când un număr mare de străini ajunge într-o țară, acest lucru duce inevitabil la instabilitate politică, probleme de identitate și tensiuni etnice, religioase și socio-economice, inclusiv la atacuri ale extremiștilor de dreapta împotriva imigranților și refugiaților. Așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în ultimii ani în Italia, Suedia, Ungaria și în alte părți ale Europei.

Concluzia analistului este că, chiar și cu riscurile aferente, Occidentul pur și simplu nu poate lua decizii cu privire la conflictul Ucraina-Rusia pe baza amenințărilor vagi pe care le face Putin. De aceea „liderii NATO trebuie să afirme clar că actele de terorism de pe teritoriul occidental de care se va face responsabil regimul de Kremlin vor duce la implicare și mai mare a SUA și a Europei în Ucraina”.

Serviciile secrete reacționează

G4Media.ro a rugat mai multe servicii de securitate din țări NATO să comenteze avertismentele privind posibile atacuri teroriste lansate de Rusia pe teritoriile lor.

Astfel, Sebastian Rufer de la Bundesamt für Verfassungsschutz  (Oficiul Federal pentru Protecția Constituției), agenția federală de informații internă din Germania, a spus că „BfV, în general, nu comentează cu privire la astfel de chestiuni, indiferent dacă sunt adevărate sau nu”, în timp ce Etterretningstjenesten  (Serviciul Norvegian de Informații) ne-a transmis, prin vocea managerului de comunicații Ann-Kristin Bjergene, că „nu are informații specifice” referitoare la această chestiune. „În această situație geopolitică schimbată, serviciile norvegiene de securitate și informații se coordonează îndeaproape atât cu parteneri naționali, cât și cu cei internaționali, pentru a stabili cea mai bună cunoaștere a situației posibile”, a precizat oficialul de la Oslo.

La rândul său, Céline Derveaux – atașată de presă a premierului luxemburghez – a afirmat că guvernul din Marele Ducat „nu comentează public cu privire la chestiuni de informații”.

Un răspuns mai detaliat l-am primit de la Ladislav Šticha, de la serviciul intern de securitate de la Praga, Bezpečnostní Informační Služba (BIS). Aceasta ne-a precizat că „serviciul nostru este foarte vigilent cu privire la toate activitățile Federației Ruse pe teritoriul Republicii Cehe. Detectarea unui atac terorist este întotdeauna foarte dificilă, deoarece de obicei este vorba despre un singur atacator. De asemenea, BIS cooperează intens cu partenerii noștri străini. Nu vă pot da detalii concrete, dar am luat măsuri adecvate” în ceea ce privește posibilele amenințări venite de la Moscova.

Surse: Los Angeles Times, New York Times, The Cipher Brief, Politico, Militant Wire, New America