Heritage, cel mai important think-tank conservator din SUA: NATO nu va invita Ucraina să adere la alianță / Kievul nu îndeplinește standardele de aderare

Ucraina nu îndeplinește în prezent standardele NATO de aderare, iar apelurile de a accelera integrarea ei în alianța nord-atlantică sunt greșite și nechibzuite, susține un comentariu publicat pe pagina online a Heritage Foundation, cea mai importantă organizație de tip think-tank din Statele Unite, afirmând că „e aproape sigur” că NATO nu va invita Ucraina să adere la blocul defensiv. Materialul este semnificativ și, cred analiștii, poate fi un semnal major al poziției pe care un Congres dominat de republicani o va lua vis-a-vis de aderarea Ucrainei la NATO.

Cererea Ucrainei

La sfârșitul lunii septembrie, președintele Volodimir Zelenski a anunțat, printr-o postare pe rețelele de socializare, că Ucraina a depus o cerere de aderare „accelerată” la Alianța Nord-Atlantică formată din 30 de state.

„De facto, ne-am croit deja drumul spre NATO. De facto, am dovedit deja compatibilitatea cu standardele Alianței Nord-Atlantice. Acestea sunt reale pentru Ucraina – reale pe câmpul de luptă și în toate aspectele interacțiunii noastre. Avem încredere unii în alții, ne ajutăm reciproc și ne protejăm reciproc. Aceasta este Alianța. De facto. Astăzi, Ucraina solicită să o facă de jure. Printr-o procedură care va fi în concordanță cu valoarea noastră de protecție a întregii noastre comunități. Pe o bază accelerată. Facem pasul decisiv prin semnarea cererii de aderare accelerată a Ucrainei la NATO,” a afirmat Zelenski.

„Știm că este posibil. Am văzut cum Finlanda și Suedia au început aderarea la Alianță în acest an fără un Plan de acțiune pentru aderare. Acest lucru este corect. Acest lucru este echitabil și pentru Ucraina. Aceasta este consolidarea la nivelul tratatului a ceea ce s-a realizat deja în viață și care sunt valorile noastre.

Înțelegem că acest lucru necesită un consens al tuturor membrilor Alianței. Înțelegem că este necesar să se ajungă la un astfel de consens. Și, prin urmare, în timp ce acest lucru se întâmplă, ne oferim să punem în aplicare propunerile noastre privind garanțiile de securitate pentru Ucraina și pentru întreaga Europă, în conformitate cu Pactul de securitate de la Kiev, care a fost elaborat și prezentat partenerilor noștri.

Securitatea nu are alternative. Dar este nevoie de determinare pentru a o garanta,” se arată în comunicatul publicat de președinția Ucrainei.

Liderul de la Kiev a făcut acest anunț la două ore după ce, într-un discurs susținut la Kremlin, președintele rus Vladimir Putin a anunțat anexarea ilegală a regiunilor ucrainene Donețk, Lugansk, Herson și Zapororjie, a căror cetățeni, a spus el, vor aparține Rusiei „pentru totdeauna.”

Reacția membrilor NATO

După doar câteva zile, biroul lui Zelenski a anunțat că Ucraina are deja sprijinul a 10 țări din blocul comunitar pentru a adera la NATO. Mikhailo Podoliak, un consilier al șefului biroului președintelui, a scris pe Twitter că cei care susțin cererea sunt „în mare parte țări care își amintesc de ghearele otrăvite ale imperiului (rus),” adăugând: „suntem recunoscători pentru conducere și responsabilitate. Astăzi se face istorie.”

Între susținătorii Kievului se numără cele trei ţări baltice – Estonia, Letonia şi Lituania -, care au declarat că sunt în favoarea deschiderii unei căi de aderare rapidă a Ucrainei la NATO. „Prietenii baltici ai Ucrainei sprijină pe deplin ideea primirii Ucrainei în NATO cât mai repede cu putinţă. Curajul Ucrainei care inspiră nu poate decât să ne întărească alianţa,” au scris pe Twitter miniştrii de externe ai celor trei ţări.Potrivit dpa, țările baltice se numără printre cei mai vocali susţinători ai Ucrainei, cele trei state care se învecinează cu Rusia percepând ţara vecină drept o ameninţare majoră la adresa securităţii lor.

Pe de altă parte însă anunţul lui Zelenski a fost primit cu prudenţă la sediul NATO din Bruxelles, unde secretarul general al alianței, Jens Stoltenberg, a afirmat: „Noi ne concentrăm acum să furnizăm sprijin imediat Ucrainei, să ajutăm Ucraina să se apere împotriva brutalei invazii ruse.”

O poziție la fel de prudentă a exprimat și Administrația Biden. „În prezent, opinia noastră este că cea mai bună cale pentru noi de a susţine Ucraina este prin intermediul sprijinului practic, pe teren, în Ucraina şi că procesul la Bruxelles (privind aderarea Ucrainei la NATO – n.r.) trebuie abordat într-un alt moment,” a declarat consilierul pe probleme de securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan.

Poziția dreptei americane

Sprijinul actualei administrații de la Washington pentru aderarea accelerată a Ucrainei la alianță, așa cum vrea Zelenski, este așadar redus. Iar lucrurile par să nu fie deloc favorabile solicitării Kievului dacă republicanii vor câștiga, așa cum se prognozează, cel puțin una dintre cele două camere ale Congresului american.

Într-un material publicat de foarte influentul grup Heritage Foundation, se afirmă că „NATO sprijină pe bună dreptate autoapărarea Ucrainei împotriva unei invazii ruse neprovocate și sălbatice. NATO a demonstrat, de asemenea, atât capacitatea de a extinde rapid Alianța atunci când cerințele de aderare sunt îndeplinite, cum a fost cazul Finlandei și Suediei, cât și dorința și hotărârea de a apăra teritoriul NATO. În plus, atât de jure, cât și de facto, NATO nu este parte la conflictul dintre Ucraina și Rusia, iar introducerea Alianței în război nu este de natură să detensioneze conflictul – și ar putea, de fapt, să angajeze și mai mult continentul.”

De asemenea, susține organizația conservatoare, „Ucraina nu îndeplinește în prezent standardele NATO de aderare, iar apelurile de a accelera aderarea sala alianță sunt greșite și nechibzuite. Eludarea procesului îndelungat de aderare al NATO ar amenința misiunea NATO, ar exacerba conflictul regional și ar submina răspunsul la agresiunea rusă.”

Încercând să justifice poziția adoptată, James Carafano, vicepreședinte al Kathryn and Shelby Cullom Davis Institute, un alt grup conservator influent, a scris că „SUA ar trebui să depună eforturi pentru a se asigura că NATO este pregătită să facă față în mod eficient provocărilor acestui secol,” fiind în interesul Americii „să mențină o ușă deschisă pentru națiunile care sunt calificate și pot contribui la forța politică și militară a alianței.”

Referindu-se la solicitarea făcută de președintele Zelenski, expertul a afirmat însă: „În timp ce marea majoritate a americanilor susțin cu fermitate lupta curajoasă a Ucrainei pentru libertate și sunt impresionați de câștigurile recente pe câmpul de luptă împotriva Rusiei, aderarea la NATO este un proces formal și nu trebuie să fie legată de alte mijloace de asistență pentru Ucraina. Mulți dintre factorii care au împiedicat aderarea Ucrainei la NATO rămân în vigoare, făcând această solicitare, în cel mai bun caz, nepractică pe termen scurt.”

Analistul reamintește că orice țară care solicită să se alătureNATO trebuie să îndeplinească anumite cerințe și să finalizeze un proces în mai mulți pași. Procesul de aderare este supravegheat de Consiliul Nord-Atlantic, organismul de conducere al NATO, iar orice decizie de a invita o țară să se alăture alianței este luată de Consiliul Nord-Atlantic pe baza consensului dintre toți aliații.

În acest context, crede expertul, „o cerere de aderare a unei țări precum Ucraina este diferită de splicitările recente ale Finlandei și Suediei de a adera la NATO.

De obicei, ca precursor al aderării, Alianța stabilește un Plan de acțiune pentru aderare (MAP), un program NATO de consiliere, asistență și sprijin adaptat nevoilor individuale ale țărilor care doresc să se alăture Alianței. (Detalii aici)

„Participarea la MAP nu este neapărat o garanție pentru viitorul membru. Aceste programe au fost concepute în primul rând pentru națiunile care dezvoltau instituții civilo-militare și forțe compatibile cu NATO, cum ar fi țări precum Ucraina (mai degrabă decât partenerii stabiliți ai alianței, precum Suedia și Finlanda). Un MAP nu este o cerință formală pentru calitatea de membru, dar a servit adesea ca un punct de referință cheie în acest proces,” a scris expertul.

În opinia lui Carafano, „deși ar putea fi atrăgătoare din punct de vedere politic ca aderarea Ucrainei să fie accelerată, abrogarea pașilor formali de aderare ar putea avea consecința neintenționată a slăbirii NATO prin introducerea unui membru care nu îndeplinește standardele întregului. Ucraina nu are un MAP. Acest proces ar trebui să fie inițiat înainte ca aderarea la NATO să poată fi luată în considerare în mod responsabil. În plus, având în vedere că Ucraina nu îndeplinește în prezent standardele NATO, obiecțiile altor membri ar putea submina răspunsul unificat al NATO la agresiunea Rusiei.

Astfel, lăsând la o parte deciziile politice, există o serie de obstacole practice și administrative în ceea ce privește grăbirea aderării Ucrainei (nu există o „aderare accelerată” prevăzută în Tratatul Atlanticului de Nord) care ar trebui rezolvate înainte ca țara să devină un membru efectiv și eficient integrat al Alianței.”

Efectele războiului

Expertul încearcă să răspundă apoi la două chestiuni legate de actualul conflict al Ucrainei cu Rusia. Prima este dacă o națiune aflată în război poate adera la NATO?

„Tratatul Atlanticului de Nord nu este specific pe această temă, dar s-a dorit ca NATO să fie o alianță de securitate colectivă defensivă. Articolele Alianței, misiunile de luptă, capacitățile și planurile au fost destinate în primul rând să descurajeze conflictele și să promoveze pacea. Ca parte a efortului de descurajare, planurile și operațiunile NATO au scopul de a demonstra capabilitatea și capacitatea de a apăra teritoriul NATO. Niciunei țări care a fost parte la un conflict în curs nu i s-a cerut vreodată să se alăture NATO,” scrie analistul.

Comentatorul se referă și la unele excepții în acest caz, respectiv când națiunile ar putea adera la NATO cu porțiuni din teritoriul lor aflate în dispută (atâta timp cât se angajează să nu rezolve aceste dispute prin forță) sau dacă disputele sunt rezolvate înainte de a adera la NATO,” însă precizează că acesta nu este cazul Ucrainei și ar trebui să fie „un punct serios” în blocarea obținerii sprijinului unanim pentru aderarea imediată a Kievului la NATO.

De asemenea, autorul se întreabă dacă aderarea Ucrainei la alianță ar atrage NATO în conflictul cu Rusia. În opinia sa, „articolul V, elementul principal al Tratatului Atlanticului de Nord, care stabilește principiul apărării colective a teritoriului NATO, cere în mod explicit națiunilor membre să acorde asistență, individual sau colectiv, inclusiv prin utilizarea forțelor armate. Cu toate acestea, articolul V nu implică în mod explicit de jure o obligație de a declara război agresorului și de a aplica forța împotriva acestuia. Acestea fiind spuse, Ucraina de facto duce un război împotriva Rusiei pe teritoriul său și ar putea fi de așteptat să ceară asistență. Prin urmare, permițând Ucrainei să adere la NATO în acest moment, statele membre ar risca în mod explicit să fie atrase într-un conflict mai larg. Este extrem de puțin probabil să existe un consens în Alianță pentru a accepta acest risc – și nici nu ar trebui să existe.”

De altfel, James Carafano crede că, cel mai probabil, aderarea Ucrainei la alianța nord-atlantică nu va schimba soarta războiului. Aceasta deoarece „NATO oferă deja un sprijin semnificativ Ucrainei. Nu ar exista un consens ca forțele NATO să se implice direct în conflict; astfel încât, aderarea sa în acest moment ar fi în mare măsură simbolică.”

Aderarea, mai încolo

Cat privește posibilitatea ca Ucrainei să fie invitată să adere la NATO, expertul Heritage Foundation e de părere că „este aproape sigur” că acest lucru nu se va întâmpla. „În prezent, Ucraina nu poate contribui la securitatea colectivă a Alianței din simplul motiv că este implicată într-un război. Prin urmare, nu ar exista un consens pentru a lua această măsură,” își justifică el poziția.

Carafano nu exclude însă ca guvernul de la Kiev să fie invitat să facă acest lucru în viitor: „NATO are o politică cu ușile deschise pentru statele candidate calificate. În plus, ar putea exista politici de acomodare pentru ca state precum Georgia și Ucraina să se alăture, chiar dacă o parte a teritoriului lor este ocupată, dacă ele se angajează să rezolve disputele prin mijloace pașnice. Aceste condiții, însă, nu sunt prezente în Ucraina acum. Când luptele actuale se potolesc, ar putea avea sens să contribuim la îmbunătățirea capacității de autoapărare a Ucrainei și țara să completeze un MAP. Acest lucru ar stabili condițiile potrivite pentru ca Ucraina să se alăture Alianței și ar spori securitatea colectivă a NATO.”

Concluzia expertului este că „abordarea cererii Ucrainei de aderare prin procesul stabilit este un curs responsabil și prudent de acțiune care apără interesul principal al NATO: autoapărarea colectivă a membrilor săi. Este puțin probabil ca această politică să se schimbe.”

Opinia expertului de la Heritage Foundation este semnificativă și, cred analiștii, poate fi un semnal major al poziției pe care un Congres dominat de republicani o va lua față de aderarea Ucrainei la NATO. Aceasta mai ales în condițiile în care grupul cu sediul la Washington are un rol major în influențarea strategiei dreptei americane în diferite chestiuni politice, economice, sociale sau militare, iar recomandările sale devin deseori pozițiile oficiale ale conservatorilor de peste ocean.

Experții cred că republicanii vor continua să sprijine financiar și militar Ucraina. Acceptarea aderării ei în mod accelerat la NATO va fi însă probabil respinsă dacă ei vor domina Congresul.

Surse: Heritage Foundation, Washington Post, NATO, Facebook, Twitter