Nicuşor Dan: Cu ajutorul arhitecţilor şi al proprietarilor, un alt imobil construit în perioada interbelică va fi readus la viaţă / Proiectele de reabilitare a vechilor clădiri, anunțate în ultima perioadă de edil

Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, a anunțat, luni, că un alt imobil construit în perioada interbelică va fi readus la viaţă, blocul din Strada Sfinţilor nr. 4, cu ajutorul arhitecţilor şi al proprietarilor.

„Sprijinim şi încurajăm proiectele care protejează şi păstrează valoarea clădirilor istorice ale Capitalei! Cu ajutorul arhitecţilor şi al proprietarilor, un alt imobil construit în perioada interbelică va fi readus la viaţă. Este vorba de blocul din Strada Sfinţilor nr. 4, pentru care am semnat zilele acestea Certificatul de Urbanism în vederea renovării şi refacerii finisajelor exterioare şi interioare. Proiectul propune refacerea integrală a faţadelor, prin demontarea închiderilor perimetrale ale unor balcoane, realizate făra autorizație de construire, redând astfel orașului fațada originală interbelică. Tâmplăria actuală, care este degradată, va fi înlocuită cu una nouă, iar uşa din fier forjat de la intrarea în imobil, specifică epocii, va fi păstrată, recondiţionată și adusă la forma inițială. La interior, vor fi renovate integral finisajele şi tâmplăria, fiind păstrat mozaicul treptelor scării de culoare neagră”, a anunțat Nicușor Dan, luni, pe pagina sa de Facebook.

Acesta este cel mai recent anunț privind reabilitarea clădirilor vechi dintr-un șir de astfel de acțiuni. Anunțurile din ultimele două luni:

18 octombrie: Nicușor Dan anunță oprirea, prin sentință judecătorească, a demolării unei case vechi, construită în stil neoromânesc, din strada Știrbei Vodă:

„Clădirea din strada Știrbei Vodă 132 rămâne în picioare ! Tribunalul București a dat câștig de cauză Prefectului Municipiului București care a atacat anul trecut la solicitarea primarului general actele administrative referitoare la acest imobil. Este vorba despre certificatul de urbanism privind desființarea construcției existente și construire imobil, precum și autorizația de construire semnată de fostul primar. Practic, în ultimele zile din mandat, pe 15 octombrie 2020, Gabriela Firea a dat undă verde demolării acestei case în stil neoromânesc și în aceeași zi a semnat o autorizație de construire pe respectivul teren pentru ridicarea unui bloc cu subsol, parter și 7 etaje. Am oprit astfel un abuz al fostei administrații care a dat dovadă doar de dispreț față de urbanism și față de istoria arhitecturală a orașului”, a scris Nicușor Dan pe Facebook.

16 octombrie:  Primarul general anunţă că se realizează expertiza tehnică pentru punerea în siguranţă a Hanului Solacolu, în prezent fiind derulate acţiuni de scanare 3D. „Aceste lucrări fac parte din contractul încheiat la sfârşitul lunii septembrie între Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic din Bucureşti (AMCCRS) şi Trustul de Clădiri Metropolitane Bucureşti S.A”, a mai precizat primarul general. Potrivit datelor oferite de acesta, imobilul din Calea Moşilor nr.134-134A, construit la sfârşitul secolului al XIX-lea, este monument istoric. Construit în anul 1859 de fraţii Solacolu, clădirea a fost, iniţial, prima fabrică de paste făinoase din Bucureşti. Faţada exterioară era prevăzută cu prăvălii, având deschidere pe artera cea mai comercială a Bucureştiului: Calea Moşilor sau Podul Târgului de Afară.

Imobilul este în prezent nefuncţional şi într-o stare de degradare majoră, din cauza lipsei întreţinerii şi a lucrărilor de reparaţii în urma seismelor majore din anii 1940, 1977, 1986, 1990 care au afectat drastic structura de rezistenţă a clădirii, a acţiunii factorilor meteorologici, a coroziunii etc.

10 octombrie: În cadrul celui de al doilea apel de proiecte PNRR, Primăria Capitalei, prin Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, a depus 16 cereri de finanțare în valoare toatală de 35.5 milioane euro, a anunțat edilul Bucureștiului.

Pentru renovarea integrată a clădirilor publice s-a depus documentația pentru mai multe clădiri monument istoric: Centrul Cultural Lumina – Bd. Regina Elisabeta nr.32; Teatrul L.S. Bulandra – Bd. Schitu Măgureanu nr.1; Pinacoteca – str. Lipscani 18-20; Casa Șuțu (Lahovary) – Calea Griviței nr.7; Curtea Meșteșugarilor – str. Covaci nr.13.

Printre clădirile rezidențiale pentru care s-au depus cereri de finanțare amintim imobilele din străzile: Baltagului nr.17, Dianei nr.2, Al. Macedonsky nr.10, Pache Protopopescu nr.11, Schitu Măgureanu nr.3, Doamnei nr.3, Blănari 11, Dacia nr.53, Domnița Anastasia nr.5, șos. Panduri nr.36, Mihai Eminescu nr.173.

Din suma totală, aproximativ 20 de milioane de euro sunt pentru renovarea clădirilor publice, iar restul pentru cele rezidențiale.

26 septembrie: „Fiecare clădire sau casă spune o poveste. Arhitectura veche dă farmec Capitalei și amintește de istoria ei. Mulți bucureșteni au înțeles importanța conservării și protejării patrimoniului arhitectural al orașului și respectă întru totul cerințele urbanistic-arhitecturale în vigoare, iar pentru acest lucru le mulțumesc! Un astfel de imobil este situat în Strada Parfumului nr. 8 pentru care am semnat chiar zilele acestea autorizația de construire pentru consolidare și restaurare. Clădirea, construită în perioada interbelică şi situată în zonă protejată, va fi consolidată şi restaurată prin păstrarea şi renovarea decoraţiilor, a blazoanelor de colţ şi a ancadramentelor de la ferestre. De asemenea, ferestrele din PVC vor fi aduse la forma iniţială, cu tâmplărie din lemn stratificat (stejar)”, notează primarul Capitalei.

16 august:„Continuăm, așa cum am promis, acțiunile de conservare a patrimoniului Bucureștiului.
Primăria Capitalei și-a exercitat dreptul de preempțiune și achiziționează, pentru suma de 4,1 milioane lei, cota parte care încă nu-i aparține din imobilul monument istoric de pe strada Batiștei nr. 14, unde funcționează ARCUB. Deși clădirea e încadrată în clasa I de risc seismic, ea n-a putut fi consolidată pentru că 30% din imobil era proprietate privată. După ce întregul imobil va intra în posesia municipalității, îl vom consolida și renova, redându-l apoi publicului. Construită între anii 1932-1934 în stilul Art Deco, clădirea era cunoscută drept „Palatul Arta”, iar din 1996 a găzduit Centrul Cultural al Municipiului București (ARCUB)”, anunță Nicușor Dan.