DOCUMENT Comisia Europeană invită Consiliul UE să ia ”fără întârziere” deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen / România dispune de o gestionare a frontierelor de înaltă calitate și solidă, inclusiv supravegherea frontierelor și controale sistematice la frontieră
Comisia Europeană invită Consiliul European să ia fără întârziere deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen.
Într-o comunicare adoptată astăzi, Comisia face un bilanț al realizărilor solide ale celor trei state membre în ceea ce privește aplicarea normelor Schengen, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.
În cazul României, Comisia constată că ”dispune de o gestionare a frontierelor de înaltă calitate și solidă, inclusiv supravegherea frontierelor și controale sistematice la frontieră, precum și de cooperare polițienească internațională”.
Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat, într-o întâlnire cu un grup de jurnaliști români la Bruxelles, că ”este un raport extrem de pozitiv și vorbește în termeni elogioși. Este cel mai bun limbaj pe car l-am văzut vreodată”.
Raportul urmează să fie pus la dipoziția grupurilor de lucru din cadrul Consiliului Uniunii Europene, urmând ca o decizie să fie luată în cadrul Consiliului Justiției și Afaceri Interne din 8 decembrie. Decizia trebuie luată cu unanimitate, însă există semnale că țări ca Olanda și Suedia s-ar putea opune.
- G4Media a arătat în exclusivitate cum Portul Constanța și frontierele non-UE cu Ucraina și Republica Moldova lipsesc din obiectivele verificate de experții europeni în misiunea Schengen. De asemenea, G4Media a arătat și ce nu apare în raportul elogios al Comisiei Europene despre cât de pregătită este România să intre în Schengen. În paralel, Guvernul Olandei a trimis în România o misiune de evaluare care să verifice stadiul îndeplinirii criteriilor necesare pentru aderarea la spațiul Schengen, după cum a publicat în exclusivitate G4Media.
Redăm mai jos comunicatul integral:
”De ani de zile, aceste state membre au contribuit în mod semnificativ la buna funcționare a spațiului Schengen, inclusiv în perioada pandemiei și, mai recent, atunci când s-au confruntat cu consecințele fără precedent ale războiului din Ucraina. Deși cele trei țări sunt deja parțial obligate să respecte normele Schengen, controalele la frontierele interne cu aceste state membre nu au fost ridicate și, prin urmare, acestea nu se bucură de toate beneficiile care decurg din apartenența la spațiul Schengen fără controale la frontierele interne. A deveni parte integrantă a spațiului Schengen este o cerință pentru aceste state membre și, prin urmare, ar trebui să li se permită să facă acest lucru, având în vedere că îndeplinesc condițiile.
Un spațiu Schengen extins fără controale la frontierele interne va face Europa mai sigură – prin protecția consolidată a frontierelor noastre externe comune și prin cooperarea polițienească eficientă – mai prosperă – prin eliminarea timpului pierdut la frontiere și prin facilitarea contactelor între persoane și întreprinderi – și mai atractivă – prin extinderea semnificativă a celui mai mare spațiu comun din lume fără controale la frontierele interne.
Bulgaria a instituit un management puternic al frontierelor, cu o supraveghere eficientă a frontierelor și controale sistematice la frontieră. Lupta împotriva criminalității transfrontaliere este prioritară prin intermediul cooperării polițienești internaționale, inclusiv cu Europol. Sistemul de informații Schengen este bine pus la punct. Bulgaria a demonstrat, de asemenea, că dispune de structurile necesare pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale, garantând accesul la protecție internațională și respectând principiul nereturnării.
România dispune de o gestionare a frontierelor de înaltă calitate și solidă, inclusiv supravegherea frontierelor și controale sistematice la frontieră, precum și de cooperare polițienească internațională. Lupta împotriva migrației ilegale și a traficului de ființe umane sunt două priorități în care România este activă. Sistemul de informații Schengen este bine pus la punct. În ceea ce privește respectarea drepturilor fundamentale, România dispune de structuri eficiente pentru a garanta accesul la protecție internațională cu respectarea principiului nereturnării.
Bulgaria și România au finalizat cu succes procesul de evaluare Schengen în 2011. Consiliul a recunoscut finalizarea procesului de evaluare în două concluzii separate ale Consiliului, însă de mai bine de 11 ani nu a fost luată nicio decizie a Consiliului privind ridicarea frontierelor interne. Având în vedere timpul scurs din 2011, precum și în vederea consolidării încrederii reciproce și în semn de recunoaștere a evoluției normelor Schengen din 2011, Bulgaria și România au emis o declarație comună în cadrul Consiliului în martie 2022. Bulgaria și România au invitat o echipă de experți pe bază de voluntariat, sub coordonarea Comisiei, pentru a examina aplicarea celor mai recente evoluții ale normelor Schengen.
Această misiune voluntară de anchetă, care a avut loc în octombrie 2022, a confirmat faptul că Bulgaria și România nu numai că au continuat să pună în aplicare noile norme și instrumente, dar că au consolidat în mod substanțial și aplicarea generală a arhitecturii Schengen în toate dimensiunile sale. În plus, aceste două țări au dovedit că au un istoric exemplar în ceea ce privește punerea în aplicare a normelor Schengen.
În decembrie 2021, Consiliul a confirmat că Croația a îndeplinit condițiile necesare pentru a adera la spațiul Schengen fără controale la frontierele interne. Procesul de evaluare a avut loc în perioada 2016-2020. Acesta a inclus o vizită de verificare țintită de succes în 2020 pentru a verifica punerea în aplicare a acțiunilor în materie de gestionare a frontierelor externe. Croația a depus eforturi considerabile pentru a se asigura că controalele la frontierele externe respectă obligațiile privind drepturile fundamentale. În special, Croația a înființat un mecanism de monitorizare independent în iunie 2021, care prevede o monitorizare independentă a drepturilor omului în ceea ce privește operațiunile legate de frontiere care implică migranți și solicitanți de azil. Mecanismul implică în mod direct părțile interesate croate și este ghidat de un consiliu consultativ independent. Croația a fost primul stat membru care a instituit un astfel de mecanism. La 4 noiembrie 2022 a fost semnat un nou acord de extindere și consolidare a mecanismului de monitorizare independentă. Acest nou acord reflectă pe deplin toate recomandările emise de Consiliul consultativ la 27 octombrie 2022.
Etapele următoare
Sub conducerea președinției cehe, la 8 decembrie, Consiliul Justiție și Afaceri Interne va vota cu privire la participarea deplină a Bulgariei, României și Croației la spațiul Schengen fără controale la frontierele interne.”
Background
Spațiul Schengen este cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume, la care participă în prezent 22 de țări din UE (Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, Spania, Suedia, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia), precum și 4 țări asociate din afara UE (Norvegia, Islanda, Elveția și Liechtenstein). Irlanda menține o clauză de neparticipare privind eliminarea controalelor la frontierele interne.
Țările care doresc să adere la spațiul Schengen trebuie să treacă printr-o serie de evaluări Schengen pentru a confirma dacă îndeplinesc condițiile necesare pentru aplicarea normelor Schengen. Odată ce misiunile de evaluare Schengen confirmă că statul membru este pregătit să adere la spațiul fără controale la frontierele interne, este necesară o aprobare unanimă din partea tuturor celorlalte state membre care aplică integral acquis-ul Schengen. Parlamentul European trebuie, de asemenea, să își dea acordul.
La 10 noiembrie 2022, Parlamentul European a emis un aviz pozitiv cu privire la proiectul de decizie a Consiliului privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Croația. La 18 octombrie 2022, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care invită Consiliul să permită României și Bulgariei să adere la spațiul Schengen.
Chestiunea aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen ar putea fi inclusă pe agenda Consiliului JAI din 8-9 decembrie 2022. Decizia finală cu privire la extinderea spaţiului Schengen trebuie luată cu unanimitate de membrii UE care fac parte din acest spaţiu de liberă circulaţie.
După ce Olanda a cerut ”investigații suplimentare” despre statul de drept și corupția din România, și opoziția politică din Suedia s-ar opune aderării țării noastre la Schengen, scrie cotidianul suedez Dagens Niheter. Guvernul minoritar nu are sprijin în Parlamentul de la Stockholm și urmează să înregistreze prima înfrângere în Legislativ. Atât social-democrații, cât și democrații suedezi se opun propunerii de extindere a spațiului Schengen.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
13 comentarii