Cancelarul austriac Nehammer amenință că va bloca declarația finală a liderilor UE dacă nu se ajunge la un acord concret pe tema migrației

Cancelarul austriac Karl Nehammer (ÖVP) a amenințat miercuri că va bloca declarația finală comună a șefilor de stat și de guvern din UE la reuniunea la nivel înalt din această săptămână, dacă nu se ajunge la un acord concret privind chestiunile legate de migrație, transmite publicația austriacă Kurier. „Frazele goale nu vor fi suficiente”, a declarat Nehammer pentru „Welt”.

Opt țări au prezentat cereri comune înaintea summitului UE din această săptămână.

„Ceea ce este necesar în cele din urmă este un angajament clar și fără echivoc de a consolida protecția frontierelor externe și de a folosi în acest scop resurse financiare adecvate din bugetul UE”, a cerut Nehammer. Ar trebui să se ia „măsuri concrete”. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, atunci Austria „nu va putea susține declarația finală a summitului UE”, a declarat șeful guvernului conservator.

Înaintea summitului special privind migrația, Austria și alte șapte țări UE au cerut, într-o scrisoare comună, mai multe măsuri finanțate de UE pentru protejarea frontierelor externe, expulzări mai rapide și noi acorduri de repatriere cu țări terțe.

Mai multe sosiri „decât în timpul crizei migrației”

Scrisoarea a fost trimisă președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Consiliului UE, Charles Michel. „Unele state membre au același număr sau mai multe sosiri și solicitări decât în timpul crizei migrației din 2015 și 2016”, se arată în scrisoare, în care, pe lângă Nehammer, au mai semnat șefii de guvern și prim-miniștrii Danemarcei (Mette Frederiksen), Greciei (Kyriakos Mitsotakis), Letoniei (Krisjanis Karins), Slovaciei (Eduard Heger), Maltei (Robert Abela), Estoniei (Kaja Kallas) și președintele lituanian Gitanas Nauseda.

„Autoritățile naționale și locale se străduiesc să gestioneze afluxul. Situația este profund îngrijorătoare și necesită o atenție politică urgentă și acțiuni concrete, inclusiv pentru ca statele membre să acorde prioritate persoanelor care au nevoie de protecție internațională, inclusiv ucrainenilor, care, având în vedere agresiunea rusă, au fost alungați.”

Comisiei Europene i se cere să prezinte o abordare cuprinzătoare pentru toate rutele de migrație importante. Aceasta ar trebui să conțină „consolidarea în continuare a protecției frontierelor externe”, „inclusiv dezvoltarea infrastructurii și a supravegherii spațiului aerian în zona din fața frontierelor maritime”.

Agenția UE pentru protecția frontierelor Frontex trebuie „să își asume pe deplin rolul central”, inclusiv în domeniul repatrierii și prin măsuri în țările terțe pentru a preveni trecerea neregulamentară a frontierei. Sunt necesare, de asemenea, standarde de protecție a frontierelor externe ale UE, precum și sprijin financiar suplimentar în cadrul financiar existent al UE pentru măsuri operaționale și tehnice pentru un control eficient al frontierelor.

Amenințarea lui Nehammer vine după ce, potrivit Comisiei Europene, aproape 924.000 de cereri de azil au fost depuse în UE în 2022, ceea ce este cu 46,5% mai mult decât în 2021. Predomină cererile sosite din Siria, Turcia și Afganistan. În 2021, aproape trei sferturi din toate cererile de azil în UE au fost depuse în cinci state membre, Germania fiind în fruntea listei, urmată de Franța, Spania, Italia, Austria. Urmează apoi și Olanda, cu aproximativ 4% din cereri.

Guvernul de la Viena a blocat în decembrie 2022 aderarea României și Bulgariei la Schengen pe motiv că cele două țări nu stăvilesc valul migrator care ajunge în cele din urmă în Austria.