G4Media.ro

Proteste în estul Ungariei împotriva uzinei chineze de baterii electrice care va…

Sursa foto: Pixabay / Karolina Grabowska

Proteste în estul Ungariei împotriva uzinei chineze de baterii electrice care va fi construită la Debrecen

În estul Ungariei muncitorii se pregătesc să construiască cea mai mare uzină de baterii pentru automobilele electrice din Europa, spre nemulţumirea locuitorilor din regiune care se mobilizează pentru a opri acest proiect chinez şi ambiţiile premierului Viktor Orban, informează AFP, preluată de Agerpres.

Reuniuni publice aprinse, manifestaţii care se succed: Debrecen, al doilea oraş din Ungaria, este îngrijorat să găzduiască o nouă uzină pe terenurile sale, arătând spre impactul asupra mediului înconjurător.

Viktor Orban, care curtează de mai mulţi ani cu succes marile nume din industria auto cu facilităţi fiscale şi salarii mici, nu este obişnuit cu o astfel de rezistență, precizează AFP.

Producătorii auto germani Audi şi Mercedes au deja uzine în Ungaria, pe care le convertesc în prezent pentru asamblarea de modele electrice. Un alt mare producător auto german, BMW, s-a instalat şi el în Ungaria cu o investiţie de două miliarde de euro.

Condiţiile din Ungaria sunt ideale pentru gigantul chinez din domeniul producţiei de baterii CATL, care în luna august a anului trecut a anunţat o investiţie de 7,3 miliarde de euro pentru o uzină amplasată lângă Debrecen. Este vorba de o adevărată mega-uzină care, peste trei ani când va fi gata, va avea o capacitate anuală de 100 de Gigawaţi oră (GWh), capabilă să alimenteze cu baterii litiu-ion aproximativ două milioane de automobile electrice pe an, cu mult peste celelalte uzine europene.

Problema o reprezintă faptul că această mega-uzină va fi o mare consumatoare de energie şi apă, susţin militanţii ecologişti. Aceştia se tem de asemenea de deversarea de substanţe toxice în sol şi pânza freatică.

Sâmbăta trecută, mai multe sute de persoane s-au strâns la Debrecen pentru a cere oprirea lucrărilor. „Oamenii nu au fost informaţi în mod corect cu privire la acest proiect, nu li s-a cerut părerea”, spune Gabor Bogos, un inginer IT în vârstă de 42 de ani. „Avem nevoie de apă curată, de aer curat şi nu de baterii”, susţine şi Julia Perge, 56 de ani, co-organizatoarea manifestaţiei.

Temerile cu privire la impactul asupra mediului au fost agravate şi de seceta din vara lui 2022, când un lac din vecinătate a secat.

În replică, Guvernul de la Budapesta a criticat ceea ce a numit „răspândirea de informaţii false” şi a pus accentul pe „normele de mediu foarte stricte”.

Planurile lui Viktor Orban vizează transformarea Ungariei în uzina Europei. În total, sunt avute în vedere peste 20 de proiecte de uzine, un simbol al aşa-numitei „Orbanomics”, o strategie introdusă după revenirea la putere a lui Orban în 2010. Obiectivul este ca în 2030 Ungaria să devină al doilea mare producător european de baterii pentru vehiculele electrice, după Germania.

Ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, se laudă că a reuşit să atragă investiţii străine în pofida „unei concurenţe enorme”, graţie politicii de deschidere faţă de Est adoptată de autorităţile de la Budapesta şi a apropierii de Beijing. „Acesta este Sectorul industrial al viitorului”, care dă speranţă într-o perioadă de dificultăţi economice şi inflaţie galopantă, pledează Peter Szijjarto, care de data aceasta este la unison cu Bruxellesul. Comisia Europeană vrea să majoreze ponderea Europei în producţia globală de baterii pentru vehiculele electrice până la 25% la finele deceniului, de la 3% în anul 2020.

Cu toate acestea va fi nevoie de braţe de muncă pentru ca viitoarea mega-uzină să funcţioneze, răspund localnicii din Debrecen, care se tem că vor fi invadaţi de muncitori veniţi din Asia pentru a ocupa cele 9.000 de locuri de muncă create de viitoarea uzină, în condiţiile în care forţa de muncă locală este insuficientă. Ungaria se confruntă acum cu o penurie de muncitori.

„Ni se promite că viitoarele uzine îi vor convinge pe tineri să rămână într-o ţară afectată de fuga creierelor însă acest lucru este fals. Este doar un dezastru ecologic”, apreciază Dora Gyorffy, profesoară de economie la Universitatea Corvinus din Budapesta.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

4 comentarii

  1. Unguri tradatori, ataca buzunarele chinezoilor si ale lui Victoras… sa ii trimita la rusnaci sa le bage mintile in cap!

  2. Debrecen este localizat intr-o zona unde apa este o problema, pentru ca asa e geografia locului. Ar fi interesant de facut analize si despre impactul unei asemenea investitii la scara regionala. De exemplu, fiind in apropierea granitei cu Romania, pot sa apara oportunitati, sau din contra, dezavantaje pentru tara noastra? Ramanand la tema „apa” – ne putem gandi la posibile presiuni pe Romania sa isi regleze consumurile de apa din amonte, ca sa ajunga si in aval? Exista posibilitatea ca in viitor sa se aduca in discutie eventuale aductiuni de apa dinspre Romania? Cum s-ar raporta Romania la astfel de solicitari? Razboiul apei pe fondul schimbarilor climatice e in plin avant in alte parti ale lumii. Exista un asemenea risc aici, pe termen mediu si lung? Sau nu? Si daca da, ce politici ducem, ce legislatie avem si cum o aplicam, etc etc.
    Cred ca subiectul este de interes pentru noi, chiar si numai ca sa intelegem care sunt implicatiile sociale, economice si de mediu, atat la nivel local cat si regional.

    • Analize facute de Romania in privinta unor investitii si constructii facute de si in alta tara?
      Vezi tu autoritati asa de competente?

  3. Suedezii construiesc o fabrica de baterii. O plaseaza in nordul tarii unde clima este mai rece si spera sa reduca consumul enorm de energie electrica necesara pentru producerea acestor baterii. Ironia timpurilor, consum curent ca sa produc curent. Cred ca la Debrecen este un pic cam cald vara. In plus suedezii au in cadrul proiectului si instalatia pentru reciclare, recuperarea metalelor. Ma intreb daca chinezii se gandesc la asta.? Ca sa nu mai vorbim de respectarea legilor de mediu, la unii si la altii. O sa-i coste cam scump pe unguri colaborarea cu chinezii, cand o sa traga linia.