Merită credit Florența și Voineag, noile propuneri de procurori șefi făcute de ministrul Predoiu la Parchetul General și DNA?

La capătul unui proces de selecție cu rezultat ușor previzibil, în care nu s-au înscris decât foștii șefi de la Parchetul General și DNA, dublați de câte un contracandidat pentru fiecare, ministrul justiției a anunțat luni noile propuneri de procurori șefi.

Cătălin Predoiu a renunțat la Gabriela Scutea și la Crin Bologa, pe care tot el i-a susținut în urmă cu trei ani. A propus în locul lor doi procurori tineri, Florin Alex Florența (43) la Parchetul General și Marius Voineag (41) la DNA.

Pe lângă schimbarea de generație, profilul noilor propuneri diferă puțin de cel al predecesorilor. În primul rând, sunt recunoscuți în breaslă ca procurori care au făcut ceva dosare.

Propunerea de procuror general, Florin Alex Florența, a condus DIICOT Timișoara. Faptul că vine din provincie și nu a avut contact direct cu lumea politică din București poate fi un avantaj, așa cum a fost pentru Laura Codruța Kovesi (Sibiu), Augustin Lazăr (Alba Iulia) sau Daniel Morar (Cluj). Mai dificil pentru politicienii din București să găsească ”intrări”.

Propunerea de procuror-șef DNA, Marius Voineag, vine și el din provincie (Galați), dar studiile le-a făcut în București, unde lucrează ca procuror din 2008. A activat aproape zece ani în DIICOT unde a ocupat funcții de șef birou.

De notat că ambele propuneri vin din Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism (DIICOT). Prin fișa postului, procurorii de aici lucrează în strânsă colaborare cu serviciile de informații (SRI). Plecăm, așadar, de la premisa că se cunosc reciproc destul de bine.

În cazul procurorului Marius Voineag, propus la DNA, cunoscut drept un apropiat al fostului procuror general, Bogdan Licu, este foarte probabil ca relația cu SRI să fie chiar mai strânsă. Apropierea în sine de un personaj controvesat ca procurorul Bogdan Licu, mason, acuzat de plagiat și cu doctorat la Academia SRI, ridică un mare semn de întrebare.

Totuși, atât procurorul Florin Alex Florența, cât și Marius Voineag afișează CV-uri decente, se bucură de aprecierea foștilor colegi, iar în calitate de procurori au ceva anchete la mapa profesională.

Marea provocare pentru Marius Voineag, propus la DNA, va fi să conducă o instituție cu o cultură organizațională pe care nu o cunoaște și să alerge după peștii mari ai corupției. În năvodul DNA s-au agățat în ultimii ani doar pești mici, politicieni în dizgrație sau fără susținere politică.

Va trebui să găsească, apoi, metode pentru a motiva din nou procurorii din DNA, unde s-a instalat treptat lehamitea, teama de acțiunile inspecției judiciare și munca la minima rezistență. Voineag ar mai avea, totuși, de lămurit și relația sa cu masoneria. În declarația de interese nu apare nicio mențiune, însă unele voci susțin că ar fi membru de lojă masonică. Dacă există astfel de legături, ar fi bine să le țină departe de DNA. Frățiile și procurorii nu fac casă bună.

Marea provocare pentru Florin Alex Florența, propus la Parchetul General, și-a stabilit-o singur, încă de la interivurile în care a criticat-o pe Gabriela Scutea: ”Ministerul Public nu îşi mai asumă niciun rol activ în ceea ce înseamnă demararea unor anchete penale”. Altfel spus, Florența va trebui să facă anchete, la fel Voineag de la DNA. Predecesorii lor, Scutea și Bologa, s-au specializat în a nu deranja pe nimeni de la vârful puterii, în a nu face dosare cu miză.

Dacă vor ajunge procurori-șefi, Florența și Voineag vor fi mult mai puternici decât predecesorii lor, Scutea și Bologa. Noile legi le conferă aceste puteri sporite: atât procurorul general, cât și șefii DNA și DIICOT pot infirma motivat soluțiile procurorilor din subordine. Înainte, doar procurorul ierarhic superior (adică șefii de secție din parchetele mari) puteau să infirme soluțiile.

Pe scurt, vor avea o putere mai mare pe care o vor putea exercita în bine sau în rău, pentru a-și motiva sau demobiliza procurorii din subordine.

Cei doi (în principal Florența) vor trebui să stabilească o relație de comunicare și colaborare normală cu Înalta Curte, potrivit unor procurori cu experiență consultați de G4Media.ro. Înalta Curte este instanța unde se decide prin recurs în interesul legii și sau iau decizii de dezlegare a problemelor de drept, chestiuni sensibile.

Viitorul șef al Parchetului General va avea de gestionat suplimentar problema resurselor umane. Va trebui să arbitreze între taberele create în parchetele mari pe fondul vidului de leadership generat de șefiile slabe și lipsite de autoritate ale lui Crin Bologa și Gabriela Scutea. Apoi va trebui să recupereze cumva de la pensie, prin reîncadrare, o mulțime de magistrați de foarte bună calitate, care au plecat la 48-50 de ani, dezamăgiți de haosul și delăsarea din ultimii trei ani.

Mi-am exprimat rezervele maxime în legătură cu capacitatea ministrului justiției, Cătălin Predoiu, de a face o nouă selecție de procurori-șefi după eșecul primei garnituri, dar mai ales după antepronunțarea în cazul Hosu, o gafă impardonabilă. Greu de spus și acum dacă sunt propunerile lui sau nu.

Totuși, cei doi procurori propuși merită credit, cu rezervele exprimate mai sus, dar nu există nici un motiv public, identificat până în prezent, pentru a fi respinși din start. Cele două instituții aveau urgentă nevoie de împrospătare la vârf. Noile propuneri nu reprezintă în sine o garanție că activitatea parchetelor se va dinamiza. Depinde doar de cei doi dacă doresc să fie procurori pur sânge, executanții unor ordine din afara instituției sau servitorii politicienilor.

Urmează avizul consultativ motivat al CSM, iar decizia finală va aparține președintelui Klaus Iohannis, care a lăudat deja Ministerul Justiției afirmând că a făcut ”a lucrat foarte corect ” cu referire la procesul de selecție. Dacă vor ajunge procurori-șefi, Florin Alex Florența și Marius Voineag vor avea câteva luni să preia frâiele la Parchetul General și DNA.

La scurt timp după instalarea în funcții vor avea de trecut o primă probă de foc: schimbarea de gardă la vârful guvernului și eventual la ministere, campanie electorală, lupta dintre cele două mari partide aflate la guvernare, PNL și PSD.

Pe acest fundal politic tensionat, vor trebui să facă dosare, anchete și – esențial – să evite implicarea în jocuri politice. Nu așteaptă nimeni de la ei să nu facă dosare, să se uite în altă parte un an și jumătate așteptând să treacă hărmălaia politică. Tentația puterii de a împărți discreționar miliardele din PNRR, din fondurile europene clasice și din programul național pentru primari, Anghel Saligny, crește pe măsură ce banii ajung în conturile ministerelor, primăriilor și companiilor de stat.

Rolul lor va fi să reclădească încrederea în Parchetul General, în DNA, în independența justiției și să descurajeze prin anchetele lor corupția, furtul din bani publici, crima organizată, infracțiunile comise de gulerele albe din politică sau din lumea afacerilor cu statul.