Dependența de gaming, asemănătoare cu dependența jocurilor de noroc? Ce spun specialiștii despre Internet Gaming Disorder

Jocurile video și lumea gaming-ului reprezintă un foarte important aspect al vieților adolescenților și copiilor de azi. Dacă scopul lor principal este, teoretic, divertismentul, totuși jocurile video pot deveni foarte ușor o sabie cu două tăișuri. Multe din cele mai populare jocuri ale momentului se bazează pe niște principii competitive asemănătoare jocurilor de noroc.

Unele dintre cele mai populare jocuri video ale momentului sunt Counter-Strike Global Offensive sau League of Legends, care își îndeplinesc rolul de divertisment, dar au și tipul de joc numit „ranked” sau „competitiv”. 

Bazat pe un sistem de ranking, pe măsură ce câștigi sau pierzi aduce cu sine urcarea sau coborârea în acest ”rank”. Dacă la prima vedere principiul explicat anterior pare a fi obișnuit, sistemele competitive de acest fel ascund în spate algoritmi foarte complicați pentru a ține jucătorii în lumea virtuală pentru ore întregi.

Spre exemplu, în comunitatea League of Legends este foarte popular termenul de „Losers’ Queue”. Potrivit Gamelevate, acest concept reprezintă un mecanism care echipează jucătorul cu persoane care au o rată de victorie groaznică și/sau care sunt într-o perioadă caracterizată de meciuri pierdute consecutiv. Acest lucru se întâmplă, de obicei, atunci când jucătorul însuși se află într-o perioadă de pierderi. 

Astfel, fiind un joc de echipă, respectiv un 5v5, având patru coechipieri care au un moral scăzut și un lose-streak care afectează mentalitatea jucătorilor, este foarte posibil și ca următorul joc să fie pierdut.  Desigur, mulți consideră această teorie o conspirație însă a fost probată în nenumărate rânduri de către comunitate. Jucătorii au avut discuții divergente cu privire la Losers’ Queue. Unii consideră că este un lucru care ar trebui eliminat din joc, deoarece distruge parțial integritatea competiției; alții, în schimb, cred că este doar o scuză pentru jucătorii cu orgolii mari care nu recunosc că nu sunt suficient de buni pentru a urca în ierarhie.

Pentru contextualizare, mulți jucători de jocuri video competitive își petrec ore bune din viață în joc, luându-l în serios cu scopul de a urca pe treptele competitive în sistemul de ranking.

Internet Gaming Disorder este o tulburare mintală, susțin specialiștii

Având în vedere că dependența de gaming este reală și studiată, acest fenomen nu a fost desconsiderat nici de experți. Tulburarea provocată de jocurile pe internet, în engleză Internet gaming disorder (IGD), a fost sugerată ca o tulburare mintală în secțiunea a III-a „Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders” și a fost recunoscută ca o „tulburare cauzată de comportamentele de dependență” de către International Statistical Classification of Diseases and Related Health Problems, considerând că este un model persistent și recurent de implicare în jocurile pe internet în ciuda afectării fizice și psihologice, se arată într-o cercetare realizată de Daria J. Kuss și Halley M. Pontes, publicat în jurnalul Current Opinion in Psychology în 2020.

Această cercetare oferă o perspectivă asupra impactului social și psihologic al dependenței de jocuri video, inclusiv impactul asupra relațiilor sociale, școlare și de muncă. Autorii discută, de asemenea, despre diverse metode de tratament, inclusiv terapia comportamentală cognitivă, terapia familială și tratamentul medicamentos.

Clinică pentru tratarea problemelor legate gaming

Dorința compulsivă a unui tânăr de a juca shootere de tip „first-person shooter”, cum ar fi Counter-Strike, până târziu în noapte, a provocat ani întregi de suferință pentru familia sa, iar tânărul pe nume Alex a fost diagnosticat recent și cu autism, relatează BBC.

Acesta era în anul 2021 pacient la clinica specializată a NHS pentru tratarea dependenței de jocurile video. Centrul național pentru tulburări legate de jocurile electronice este singura unitate de tratament de acest gen din Marea Britanie.

Părinții săi l-au trimis ei înșiși la clinică, însă acesta nu s-a supus tratamentului. Louise consideră că, deși tratamentul s-ar putea să nu funcționeze pentru fiul ei, a existat un beneficiu neașteptat pentru restul familiei: „Cel mai util pentru noi este să vorbim cu alți părinți ai căror copii au aceleași nevoi de joc. Grupul nostru de sprijin se întâlnește o dată la două săptămâni pe Zoom”.

Nevoia pacienților (în general adolescenți) de a se juca este atât de extremă încât duce adesea la izbucniri violente și la confruntări cu părinții sau îngrijitorii. În cazul în care accesul la consolele de jocuri sau la calculatoare este refuzat, multe dintre persoanele tratate la clinică au amenințat cu sinuciderea. Interacțiunile lor sociale sunt aproape întotdeauna limitate la activități online sau la jocuri.

„Gaming disorder” este o afecțiune controversată, definită de Organizația Mondială a Sănătății prin trei caracteristici: diminuarea controlului atunci când se joacă, prioritizarea jocurilor în detrimentul altor interese, exacerbarea jucatului în ciuda consecințelor negative.

Unii psihologi, împreună cu industria jocurilor în sine, pun la îndoială dovezile folosite pentru a defini tulburarea. Până nu demult, în Regatul Unit, ajutorul pentru jocurile problematice putea fi solicitat doar prin intermediul serviciilor medicale private.

Dar această clinică – cu sediul în vestul Londrei – face parte din Centrul Național pentru Dependențe Comportamentale. Aceasta este bine consacrată în tratarea problemelor legate de jocurile de noroc, dar gaming-ul reprezintă un teritoriu nou pentru personal, potrivit Dr. Rebecca Lockwood, psiholog clinician consultant. „Știm că gaming disorder-ul este o afecțiune destul de rară. Simptomele pot fi într-adevăr destul de severe, ceea ce ne-a surprins”, a declarat aceasta pentru BBC.