Cum arată Pasajul Basarab după 12 ani în care Primăria Capitalei nu i-a făcut recepţia: ruginit, vandalizat, lifturi, scări rulante şi toalete nefuncţionale

După 12 ani de la inaugurare, Pasajul Basarab din Bucureşti se află într-o stare deplorabilă din cauza faptului că nici în prezent nu are recepţia făcută. Acesta este motivul din cauza căruia administraţiile nu au avut cum să aloce bani pentru a face cele mai mici lucrări de întreţinere.

Prin urmare, astăzi, acesta are aproape toate elementele din tablă ruginite, nodul intermodal are scările rulante, lifturile şi toaletele nefuncţioanle, are foarte multe geamuri sparte, panourile de informare sunt vandalizate şi peste tot este foarte multă mizerie.

Trotuarul rulant, inaugurat în 2013, o extensie a acestui pasaj care ar fi trebuit să transporte călătorii între Gara de Nord nodul intermodal este complet distrus. Acesta a costat 2,2 milioane de euro şi a funcţionat doar câteva luni.

De curând, Primarul General al Capitalei Nicuşor Dan a anunţat că a contractat o firmă care va face o expertiză tehnică a pasajului pentru a putea fi făcută recepţia.

„Recepția finală a Pasajului Basarab, amânată de administrațiile municipale de până acum, este tot mai aproape de realizare. Am atribuit contractul pentru expertiza tehnică a acestui obiectiv atât de important, dat în folosință de mai bine de 10 ani. După finalizarea acesteia, pasajul va putea fi preluat de Administrația Străzilor și va fi, în sfârșit, reparat și administrat. Contractul a fost atribuit companiei Betarmex SRL (singura care a depus ofertă), la o valoare de 248.500 lei fără TVA.

Expertiza va analiza modul de respectare a proiectului, calitatea materialelor folosite, a execuției lucrărilor și starea tehnică a construcției, în conformitate cu reglementările în vigoare. Expertiza se va finaliza cu un raport care va cuprinde soluții pentru remedierea eventualelor deficiențe, prioritizarea lucrărilor de reparații și/sau reabilitare, în funcție de urgența executării acestora. Durata expertizei este de 60 de zile calendaristice de la data emiterii Ordinul de începere a lucrărilor.”, a scris Nicuşor Dan pe pagina sa de Facebook.

Potrivit specialiştilor în construcţii consultaţi de G4Media.ro, inexistenta receptiei, înseamna că acea constructie nu a îndeplinit cerintele initiale din autorizația de construire, condițiile tehnice sau de siguranță. Fără recepție, o construcție nu există. Ea nu apare în niciun document ca fiind finalizată și că poate fi utilizată în condiții de siguranță de către cetățeni.

Contextul în care a fost construit Pasajul Basarab

Pasajul Basarab are o lungime de 2 km și ar fi, potrivit specialiștilor, cel mai mare proiect de infrastructură urbană din România cu cel mai lat pod hobanat din Europa. La acesta s-a lucrat timp de aproape 5 ani si 4 luni. Sustine 4 benzi de circulatie si 2 linii de tramvai pe centrul său și dirijează traficul care vine dinspre nordul Capitalei spre sudul si vestul orasului.

Contractul pentru proiectarea și execuția Pasajului Basarab a fost atribuit de Primaria Capitalei in 2006 , în mandatul primarului Adriean Videanu, firmelor ASTALDI SpA (Italia) si FCC CONSTRUCCION S.A. Termenul de executie era stabilit la 28 de luni, cu finalizare in octombrie 2009. În 2008, noul edil-sef al Capitalei, Sorin Oprescu, a preluat lucrarile intarziate cu 18 luni si pentru a rezolva problemele cu exproprierile a propus ca Pasajul Basarab sa fie declarat o lucrare de utilitate publica, lucru ce s-a si intamplat ulterior. Intarzierile la lucrari s-au resimtit, iar termenul initial de finalizare octombrie 2009 a fost depasit. S-a anuntat apoi in repetate randuri alte si alte termene de finalizare. În final, pasajul a fost inaugurat de Sorin Oprescu în iunie 2011.

Costurile realizării pasajului au fost estimate inițial la 60 de milioane euro, ulterior au urcat la 210 milioane euro, iar în final au ajuns în 2011 la 255 de milioane de euro.