Un pensionar special din Armată, cu două sinecuri la stat, a fost numit secretar general într-o instituție fantomă care se ocupă de ”reziliența” României / Centrul Euro – Atlantic a publicat ultimul newsletter în octombrie, între timp încrederea românilor în UE s-a prăbușit

Premierul Nicolae Ciucă l-a numit vineri pe Ion Dinescu în funcția de secretar general al Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență, potrivit unei decizii publicate în Monitorul Oficial. Dinescu e pensionar militar și, în paralel, a lucrat ca auditor în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

Declarația sa de avere arată că Dinescu a încasat în 2021 o pensie militară de 54.648 de lei, precum și venituri din două sinecuri la stat.

Astfel, el a fost membru în comisia de tragere la Loteria Română (6.400 de lei), iar la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAS) a fost membru în consiliul de supraveghere și a câștigat 20.824 lei. În paralel, el a fost salariat în 2021 la Ministerul Economiei și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, instituția la care Ion Dinescu a fost numit secretar general, are ca scop ”promovarea și urmărirea obiectivelor de reziliență ale NATO și ale UE”.

Instituția, care funcţionează ca instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Afacerilor Externe, a produs ultima analiză pentru publicul larg în ianuarie 2023, având ca temă aderarea la Schengen. Analiza e caducă, dat fiind că vorbește despre viitoarele alegeri din Austria, care s-au consumat deja.

Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, condus de Ovidiu Raețchi (PNL), a produs ultimul newsletter în octombrie 2022, după cum arată site-ul oficial.

Activitatea instituției are loc pe fondul scăderii constante a încrederii românilor în UE. Doar 46% dintre români cred azi că apartenența României la Uniunea Europeană este un lucru bun, față de 62% media europeană, după cum arată ultimul eurobarometru realizat de Parlamentul European. Potrivit sondajului, în 2015 numărul românilor care spuneau că apartenența la UE este un lucru bun era mult mai mare, 68%, comparat cu media UE de la cea vreme, de 54%.