Marțea roz. Pentru democrația cu epoleți

Pentru democrația românească cu epoleți, marți, 4 aprilie, a fost o zi fastă. Serviciile secrete au primit o neașteptată veste bună de la liderii coaliției, după ce le-au dat ceva emoții în Comisia Juridică din Camera Deputaților. Din agonie în extaz, serviciile au ajuns la un pas de a-și recupera puterile din perioada lor de glorie, la șapte ani de la excluderea lor din anchetele penale ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale dominate de Daniel Morar.

Proiectul de modificare a Codului Penal trimis de guvern în Parlament în luna decembrie, care oferea între altele serviciilor secrete posibilitatea de a utiliza din nou interceptările drept mijloace de probă în procesul penal, a trecut de Senat cu unele modificări (a fost introdus un mecanism de contestare sugerat de CCR) și a ajuns la începutul săptămânii în dezbaterea Comisiei Juridice din Camera Deputaților.

Cam toată presa s-a concentrat pe tema pragului la abuzul în serviciu. Este o altă modificare importantă la Codul Penal, dar cu o miză infinit mai mică decât propunerea Ministerului Justiției, asumată de Guvern, ca înregistrările efectuate de servicii să poată fi folosite din nou ca mijloace de probă în procesul penal, inclusiv în cazul infracțiunilor de corupție.

Această perspectivă, de a reda serviciilor puterile de odinioară, măcelărite în 2016 de Curtea Constituțională dominată de Daniel Morar, i-a îngrozit de-a dreptul pe majoritatea liderilor mari și mici din PSD, PNL și UDMR. Miniștrii, primarii și baronii coaliției au înghițit în sec la gândul că miliardele din PNRR vor fi păzite inclusiv de servicii, nu doar de procurori, de avertizori de integritate sau de bruma de presă care mai mișcă prin România.

Propunerea fusese trimisă la Parlament încă din decembrie 2022, deci toată suflarea din partidele mari știau deja de ea și așteptau cu groază deznodământul.

Cum aproape nimeni din marile partide nu-și dorea revenirea serviciilor în peisajul anticorupție, propunerea Guvernului a suferit o modificare esențială în Comisia Juridică, ultimul loc unde parlamentarii mai puteau ține departe SRI de investigarea faptelor de corupție. În consecință, deputații PSD și PNL și-au luat inima în dinți, au preluat amendamentul Ministerului Justiției și au eliminat din el tocmai faptele de corupție și evaziune fiscală.

Deputații USR au cerut reprezentantului Ministerului Justiției prezent la ședință să precizeze dacă ministerul își menține amendamentul în forma inițială. Reprezentantul MJ a răspuns că lasă la latitudinea Parlamentului.

Ministrul Cătălin Predoiu, viteaz ca de obicei, nu a fost prezent la dezbateri.

Supus la vot, amendamentul susținut de coaliția de guvernare a trecut la un singur vot. Doar pesediștii, udemeriștii și un liberal l-ar fi votat, conform informațiilor G4Media.ro. Cei de la AUR s-ar fi abținut, USR a votat împotriva amendamentului castrat de coaliție. De remarcat că un singur liberal ar fi votat (Gabriel Andronache), iar ceilalți liberali s-au abținut, deranjați că nu au avut timp să consulte amendamentele.

Așadar, un singur vot în plus risca să scoată din nou serviciile din anchetele de corupție, după ce ministrul justiției Cătălin Predoiu și Guvernul Ciucă s-au străduit să le bage cât mai discret la loc, fără să facă nici o dezbatere publică pe acest subiect altfel de mare importanță.

În paralel cu ședința Comisiei Juridice se desfășura la guvern ședința coaliției. Știrea că în Comisia Juridică tocmai a fost eliminată corupția din categoria faptelor care pot fi probate cu interceptări de la servicii i-a surprins pe liderii coaliției discutând chiar despre amendamentele la Coduri.

Liderul PSD Marcel Ciolacu a înțeles foarte probabil destul de repede că el personal și partidul său au ajuns în poziția de a fi acuzat că declară război pe față serviciilor secrete într-un moment cum nu se poate mai prost: în plin scandal cu mita de zeci de milioane de euro pentru spațiile comerciale de pe Aeroportul Otopeni, cu câteva săptămâni înainte de a fi numit premier în locul lui Nicolae Ciucă, pe fondul creșterii alarmante a consumului și traficului de droguri, crimei organizate în general (cu procurorii DIICOT lăsați fără o mână din moment ce interceptările serviciilor nu pot fi utilizate mijloace de probă). Poate că Ciolacu s-a gândit și la banii din PNRR, dat fiind că modificarea Codului Penal este jalon cu termen-limită iunie 2023 asumat în fața Comisiei Europene.

Bomboana pe colivă, un deputat USR a acuzat-o pe șefa Comisiei Juridice, Laura Vicol, că a votat o modificare care îl favorizează direct pe soțul ei în procesul în care este trimis în judecată pentru evaziune fiscală și grup infracțional organizat. Foarte probabil că Vicol a votat urmând  pur și simplu linia partidului, însă votul din Comisia Juridică împotriva propunerii ca înregistrările serviciilor să poată fi utilizate ca mijloace de probă ar fi fost perceput, în contextul mai larg descris mai sus, drept revenirea în forță a PSD-ului anti-justiție și al corupților din epoca Dragnea.

Anii în care Marcel Ciolacu s-a străduit să facă din PSD un partid frecventabil s-ar fi dus în câteva clipe pe apa sâmbetei. Prin urmare, Ciolacu și Ciucă au convenit să retragă toate amendamentele votate în Senat și în Comisia Juridică din Camera Deputaților la proiectele de modificare a Codului Penal și Codului de Procedură Penală.

Decizia liderilor coaliției a fost executată militărește de președinta Comisiei Juridice, care a condus autoritar dezbaterile. Laura Vicol a întrerupt ședința invocând ”o urgență la birou” iar când a revenit a comunicat sec, ca un soldat disciplinat:

• ”În urma unor discuții finalizate în acest moment în cadrul coaliției, se vor retrage toate amendamentele depuse atât la Senat, cât și cele discutate până acum și vom merge pe forma venită de la guvern. Amendamentele de la Cameră vor fi retrase, cele de la Senat vor fi eliminate prin vot. Vom vota în grup eliminarea tuturor amendamentelor depuse de coaliție în Senat”.

Prin urmare, știrea care a făcut turul presei a fost că dispare complet pragul de la abuzul în serviciu, din moment ce se revine la propunerea inițială a Ministerului Justiției. A fost prezentată chiar de Laura Vicol, în sacoul ei roz, drept o o mare concesie făcută societății civile.

Mai multe voci au susținut eliminarea totală a unui prag valoric pentru ca abuzul în serviciu să fie considerat infracțiune, după ce coaliția PSD-PNL-UDMR votase în Senat un prag de 250 de mii de lei, chiar mai mare decât cel propus pe vremea lui Dragnea (200 de mii de lei), care l-ar fi scăpat pe fostul lider pesedist de închisoare.

Dar marea știrea  zilei de ieri nu este că pragul de 6000, de 9000 sau de 250 de mii de lei pentru abuzul în serviciu dispare complet. Este complet irelevant și chiar neconstituțional să nu există nici un prag, conform unei decizii CCR.

Marea știre a zilei de marți este însă că interceptările realizate de serviciile secrete vor putea fi utilizate din nou ca mijloace de probă inclusiv în dosarele de corupție, spre nefericirea celor mai mulți politicieni din PSD, PNL și UDMR.

Cel mai probabil așa va trece și de plenul Camerei Deputaților. Va contesta cineva proiectele de legi la Curtea Constituțională? Greu de crezut. USR ar însemna să-și atace propria victorie cu abuzul în serviciu. Apoi, coaliția mizează pe cu totul altă Curte Constituțională decât era cea dominată de Daniel Morar. Una mai prietenoasă cu serviciile.

Curtea de azi este dominată de Bogdan Licu și alți politicieni de sistem, cu simțul ierarhiei.

A fost marțea roz pentru servicii, nu pentru societatea civilă, nici măcar pentru Parlament. Rar s-a întâmplat în istoria parlamentarismului ca toate amendamentele votate pe traseul legislativ la un proiect de lege, cu atât mai mult cu cât aici vorbim de Codurile Penal și de procedură Penală, să fie pur și simplu aruncate la coș. Ore de dezbateri, atâtea câte au fost, anulate ca și cum n-au existat vreodată. Asta nu arată nici foarte democratic, nici de bun augur.

Opinia publică n-a văzut nici o dezbatere dacă e bine sau e rău ca serviciile secrete să se întoarcă, cu un an și jumătate înainte de alegeri, înapoi în dosarele de corupție, adică în anchetele cu politicieni. Nici televizunile mari de știri nu au atins subiectul în dezbateri sau l-au tratat marginal, cu accent pe abuzul în serviciu. O astfel de modificare legislativă are impact major în societate și schimbă din temelii arhitectura de putere din stat, permițând serviciilor să intervină la o adică în jocul politic, cum au mai fost acuzate în trecut.

Poate că e bine că serviciile revin în anchetele de corupție, poate că nu. Dar societatea trebuia să dezbată acest subiect, să ajungă la un numitor comun.

Din acest motiv era obligatorie o minimă dezbatere în Parlament și în societate despre cum ar putea fi evitate abuzurile unor servicii care și așa s-au întins enorm peste societate, ce mecanisme de echilibru și control ar fi necesare pentru a cenzura o putere care tinde să-și ia tot mai multă putere, dacă poate.

Pentru viața democratică a României n-a fost cea mai frumoasă zi de marți. Pentru democrația cu epoleți a fost însă o zi ca sacoul doamnei Vicol: perfectă.

Notă: G4Media.ro a scris în premieră, încă din 2 ianuarie, că Ministerul Justiției propune, în proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală, ca înregistrările efectuate de serviciile de informații să poată fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal, inclusiv în cazul infracțiunilor de corupție, deși Curtea Constituțională a declarat, în urmă cu doi ani, neconstituțională o prevedere similară din CPP.

Totuși, Curtea a lăsat atunci o portiță Guvernului pentru o reglementare ulterioară, arătând în motivarea deciziei că ”prin simpla reglementare a posibilității conferirii calității de mijloc de probă acestor înregistrări, fără crearea cadrului adecvat care să confere posibilitatea contestării legalității acestora, legiuitorul a legiferat fără a respecta cerințele de claritate și previzibilitate”.