Aderarea României la Schengen: Ce va transmite ministrul austriac la București? Semnale de ”dezgheț” la Viena după veto-ul din decembrie

Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a așteptat miercuri într-o vizită oficială la București, prima după ce a blocat prin veto în decembrie 2022 aderarea României la Schengen. Vizita vine pe fondul creșterii presiunii europene asupra Vienei în dosarul Schengen, dar și după ce polițiile din cele două țări au demarat o serie de proiecte comune în domeniul prevenirii migrației ilegale.

Surse oficiale au declarat pentru G4Media.ro că în dosarul aderării României la Schengen s-a înregistrat ”un dezgheț”, fără ca acest lucru să însemne neapărat că ministrul Karner va anunța miercuri o decizie pozitivă.

”Schengen se apropie, Austria nu va repeta veto-ul, iar acum așteaptă cel mai bun moment de refacere a reputației”, a mai spus pentru G4Media sursa citată.

Ce a contribuit la acest dezgheț? E vorba despre un cumul de factori.

A existat o presiune constantă a companiilor austriece care au afaceri mari în România. Unele dintre ele au reacționat public imediat după veto-ul austriac de la Consiliul Justiție și Afaceri Interne din 12 decembrie 2022. Cert este însă că majoritatea au purtat discuții cu reprezentanții puterii de la Viena și au transmis îngrijorarea față de eventualele efecte negative ale acestei poziții față de companiile cu capital austriac.

În al doilea rând, mai multe influente state membre UE au exercitat și el – public și în privat – o presiune diplomatică asupra cancelarului Karl Nehammer.

În 3 aprilie, venit la București, cancelarul german Olaf Scholz spunea public că „Germania se află ferm de partea României. Aceasta înseamnă – şi o spun şi astăzi, aici, răspicat – înseamnă şi obiectivul ca România să obţină, în sfârşit, în acest an statutul de membru deplin în spaţiul Schengen. Trebuie să onorăm eforturile României (de aderare la Schengen – n.red.). O spun nu doar aici dar și în multe capitale europene și în discuții pe care le port la Bruxelles, pentru a-i convinge pe cei sceptici să fie de acord cu acest pas”.

Charles Michel, președintele Consiliului European, declara și el pe 27 martie la București că ”este clar pentru mine că România a îndeplinit toate obligaţiile necesare pentru a adera şi sper că se va găsi o soluţie posibilă şi o să fac tot ce pot eu pentru a obţine această decizie cât mai curând. Este un obiectiv comun al nostru în 2023. O să continuăm să lucrăm împreună. Eu înţeleg această dezamăgire a cetăţenilor. Aş vrea să pot să spun oamenilor din România că există şi sprijin la nivel european ca România să adere la spaţiul Schengen cât mai curând posibil”.

Cel mai recent exemplu de susținere a venit din Spania, țara care va prelua președinția rotativă a UE din luna iulie. Potrivit unui comunicat al Guvernului spaniol, ministrul de interne Fernando Grande-Marlaska s-a întâlnit joi, 20 aprilie, la Viena cu ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, la câteva zile după ce avusese o întâlnire cu Lucian Bode la București. Cu ocazia întrevederii, ministrul spaniol Grande-Marlaska i-a transmis omologului său astriac, Gerhard Karner, „angajamentul ferm” al viitoarei președinții spaniole a UE de a debloca aderarea deplină a României la Schengen și i-a cerut omologului său austriac sprijinul în acest sens. „Spania este un apărător al măsurilor de cooperare în locul celor de fragmentare”, a adăugat Grande-Marlaska, amintind că atât Spania, cât și Austria își împărtășesc statutul de „state de destinație și tranzit pentru migranții ilegali și solicitanții de azil”, a declarat Grande Marlaska.

Un alt factor care ar putea duce la încălzirea relațiilor cu Austria e colaborarea dintre polițiile din cele două țări pe subiectul migrației ilegale, folosit ca motiv principal de Viena pentru a bloca aderarea României și Bulgariei la Schengen.

Cu toate acestea, nu e clar în acest moment dacă ministrul Karner va face miercuri la București un anunț oficial sau doar va relua cooperarea obșnuită cu omologul său Lucian Bode, după câteva luni în care relațiile diplomatice dintre cele două țări au fost la un minim istoric.

Context. Austria a blocat prin veto în decembrie 2022 aderarea României la Schengen, motivând decizia prin slaba protecție a granițelor în fața migrației ilegale.

România a respins acuzația la acel moment și a citat statisticile Frontex, agenția europeană care gestionează fluxul de migranți.

În conferința comună de presă cu cancelarul Olaf Scholz, președintele Klaus Iohannis a anunțat că dacă România ratează intrarea în Schengen în 2023, e puțin probabil să atingă obiectivul în 2024 din cauza alegerilor europarlamentare în toate statele membre UE.