G4Media.ro

Cercetătorul Dacian Dolean: Trei concluzii greșite care se regăsesc sistematic în „Rapoartele…

sursa foto: Pixabay.com

Cercetătorul Dacian Dolean: Trei concluzii greșite care se regăsesc sistematic în „Rapoartele Naționale de Literație”

Anul trecut și anul acesta am aflat despre existența unor „Rapoarte Naționale de Literație” care se presupune că ar trebui să arate care este nivelul alfabetizării elevilor din România. Anul trecut nu am reacționat la unele concluzii deplasate, însă se pare că dacă nu scriu nimic despre problemele existente, România Educată merge în aceeași direcție, și anul acesta vedem un nou „Raport Național de Literație”, care continuă să prezinte o serie de concluzii greșite.

Având în vedere că aceste rapoarte au fost validate prin prezența miniștrilor educației (atât anul trecut cât și anul acesta) și sunt prezentate ca evenimente de interes public, am să scot în evidență trei concluzii eronate care se desprind sistematic din aceste rapoarte.

  1. Rapoartele ar fi naționale. Cuvântul ”național” atașat titlului unui raport implică faptul că este relevant pentru populația unei tări, însă cele două rapoarte nu sunt naționale, deoarece nu exista dovezi că elevii testați ar fi reprezentativi pentru populatia școlară din Romania. Din metodologia eșantionării (de altfel, explicată foarte succinct) putem deduce că pentru a fi incluși în studiu, elevii participanți (sau părinții lor) trebuiau să se încadreze în următorul profil:
  • Să aibă acces la un device (computer / tabletă / laptop)
  • Să aibă acces la internet
  • Să fi auzit de platforma de testare
  • Să aibă un minim de cunoștințe necesare (sau să aibă pe cineva care să îi sprijine) să creeze un cont pe platformă
  • Să fie interesați în evaluarea standardizată
  • Să aibă inițiativă pentru a se înscrie pe platformă

Ei bine, există mulți elevi din România care nu s-ar încadra în toate aceste criterii. De exemplu, 82% din gospodăriile din România au access la internet. Să înțelegem că ceilalți 18% nu contează? Sau mulți părinți din România nu sunt de acord cu evaluarea standardizată. Înseamnă că elevii care provin din aceste familii nu sunt reprezentativi pentru populația școlară din România? De unde știm că aceste pături sociale au șansa să fie reprezentate în acest studiu? Într-un interviu am explicat că un raport ca să fie considerat național trebuie să fie făcut la nivel de populație sau să testeze un eșantion de elevi care este reprezentativ pentru populația școlară din România. Ei bine, „Rapoartele Naționale de Literație” nu au eșantioane reprezentative ci eșantioane de conveniență, iar procentele unui eșantion de conveniență sunt irelevante pentru politicile publice din România.

2. Școala nu face nimic. În raportul de anul acesta se precizează că “după finalizarea a două cicluri școlare, elevii nu fac mari progrese în ceea ce privește nivelul de alfabetizare” (p.24), iar dintr-o altă sursă am citit că raportul ar prezenta dovezi cum că “școala nu face nimic să îi ajute” pe copii.

Aceste afirmații care sugerează că școala nu ar avea impact asupra alfabetizării elevilor nu doar că sunt total false, dar în opinia mea jignesc nejustificat un numar mare de profesori care își fac meseria cu profesionalism.

De unde știm că afirmațiile sunt false? În studiile noastre longitudinale am arătat că nivelul alfabetizării crește pe parcursul școlarizării (vezi aici și aici), iar efectul absenteismului școlar asupra alfabetizării este semnificativ. Acest lucru îl vom arăta și peste câteva luni în Australia la conferința internațională a societății Scientific Studies of Reading (cea mai relevantă conferință internațională pe domeniul ”științei citirii”), unde vom prezenta printre altele efectele absenteismului asupra alfabetizării și asupra performanțelor unor elevi din România la Evaluarea Națională.

Ce înțelegem de aici? Școala din România are un impact semnificativ asupra literatiei copiilor. Nu are un impact atât de mare pe cât ne-am dori, însă impactul nu este neglijabil, și acest lucru este dovedit științific și concluziile acestea au fost validate de către experți internaționali în domeniul literației.

Cine vă spune altceva înseamnă că nu are cunoștiințe suficient de bune în domeniul științelor educației (în general) sau în domeniul alfabetizării copiilor din România (în special).

3. Alfabetizarea copiilor ”crește” sau ”scade”. Raportul (și prezentarea raportului, vezi minutul 20:45) prezintă datele ca și cum ar fi rezultatele unui studiu longitudinal, precizându-se că nivelul de (ne)funcționalitate ar crește sau ar scădea. Însă aceste afirmații sunt eronate.

Citește tot articolul pe Edupedu.ro

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează