G4Media.ro

DOCUMENTE Ce populație ar avea fiecare județ al României dacă se adoptă…

DOCUMENTE Ce populație ar avea fiecare județ al României dacă se adoptă proiectul depus în Parlament pentru reorganizarea administrativă: cel mai mic – 850 de mii, cel mai mai mare – 3,3 milioane / Cum își rezolvă cetățenii problemele cu administrația județeană

Proiectul privind reorganizarea administrativă depus de către deputatul independent Tudor Benga în Parlament prevede ca România să aibă 12 județe cu populație cuprinsă între 850 de mii și 3,3 milioane de locuitori și înființarea unor birouri administrativ-teritoriale în subdiviziuni, astfel încât cetățenii să își poată rezolva diversele probleme administrative fără a fi necesar să se deplaseze în reședințele de județ.

În România există în prezent aproximativ 3.000 de comune, multe dintre acestea având o populație extrem de redusă. Comuna cea mai mică din România este Bătrâna din județul Hunedoara cu numai 88 de locuitori, conform datelor relevate de Recensământul populației din 2022. Alte comune înregistrează câteva sute de locuitori, aspect ce denotă o lipsă de preocupare constantă în ultimele decenii pentru organizarea optimă a teritoriului și cheltuirea eficientă a resurselor publice pentru susținerea unui aparat administrativ propriu, susține inițiatorul în expunerea de motive a proiectului.

Stabilirea unei limite minime referitoare la numărul de locuitori într-o comună la 5.000 locuitori și într-un oraș la 10.000 locuitori va avea ca efect reducerea numărului de unități administrativ-teritoriale, o reorganizare în unități teritoriale de dimensiuni mai mari fiind benefică pentru eliminarea inegalităților de dezvoltare și distribuire a resurselor. Pentru deservirea populației care locuiește în subdiviziunile unităților administrativ-teritoriale care nu au calitatea de reședință, deputatul Tudor Benga propune înființarea unor birouri care să aibă rolul de a deservi populația stabilită în aceste subdiviziuni, permițând colectarea taxelor și impozitelor la nivel local și acționând ca intermediar între populația deservită și administrația publică locală, oferind posibilitatea înregistrării solicitărilor primite și transmiterea acestora spre competentă soluționare autorităților și instituțiilor publice locale din unitatea administrativ-teritorială în care sunt înființate, precum și eliberarea documentelor solicitate, conform atribuțiilor primite prin hotărârea de consiliu local de înființare.

Potrivit proiectului, Biroul administrativ-teritorial este „o structură funcțională fără personalitate juridică și fără capacitate procesuală, cu activitate permanentă și atribuții delegate, înființată la nivel local în subdiviziuni administrativ-teritoriale care nu au calitatea de reședință a unității administrativ-teritoriale, în subordinea primăriilor, pentru a soluţiona problemele curente ale colectivităţii locale”.

Ce populație vor avea cele 12 județe ale României:

– Județul Crișana Maramureș include actualele județe Satu Mare, Maramureș și Bihor; populație – 1.334.440 locuitori

– Județul Transilvania Nord Vest include actualele județe Sălaj, Bistrița Năsăud, Cluj și Mureș; populație – 1.705.546 locuitori

– Județul Transilvania Sud Vest include actualele județe Alba, Hunedoara și Sibiu; populație – 1.075.923 locuitori

– Județul Transilvania Sud Est include actualele județe Brașov, Covasna și Harghita; populație – 1.038.607 locuitori

– Județul Banat include actualele județe Arad, Timiș și Caraș Severin; populație – 1.307.264 locuitori

– Județul Bucovina Moldova Nord include actualele județe Suceava și Botoșani; populație – 1.035.372 locuitori

– Județul Moldova Centru include actualele județe Iași, Neamț, Vaslui și Bacău; populație – 2.191.064 locuitori

– Județul Dunăre Carpați Curbură include actualele județe Vrancea, Buzău, Brăila și Galați; populație – 1.525.184 locuitori

– Județul Oltenia include actualele județe Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Dolj și Olt; populație – 1.873.606 locuitori

– Județul Muntenia Nord include actualele județe Argeș, Dâmbovița și Prahova; populație – 1.744.453 locuitori

– Județul Muntenia Sud include actualele județe Ilfov, Ialomița, Călărași, Giurgiu, Teleorman, precum și Municipiul București; populație – 3.379.553 locuitori

– Județul Dobrogea include actualele județe Constanța și Tulcea; populație – 849.352 locuitori

De remarcat că Bucureștiul nu este prevăzut ca entitate separată de cele 12 județe, ci este inclus în Muntenia Sud, alături de actualele județe Ilfov, Ialomița, Călărași, Giurgiu și Teleorman.

„Problema principală este că sudul Munteniei și aceste județe sunt natural legate de București și ele nu au vreo perspectivă reală de dezvoltare fără București. Nu sunt județe industralizate, nu au mari proiecte de infrastructură și nici nu au o populație mare. Câtă vreme planurile lor de dezvoltare nu sunt gândite împreună cu Bucureștiul, vor rămâne într-o zonă de periferie. (…) Avem deja și istoric cu ceea ce a însemnat crearea județului Ilfov, concentric, ca o gogoașă cu gaură în mijloc”, a declarat pentru G4Media.ro deputatul Tudor Benga.

Context. Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și mai multe organizații patronale cu sute de membri cer autorităților reorganizarea teritorial-administrativă a țării pentru reducerea aparatului birocratic. Principalele măsuri cerute sunt:

  • reducerea de la 41 (plus București) la 15 a numărului de județe;
  • redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5.000 de locuitori;
  • redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori;
  • toate instituțiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă.

Citește și Reorganizarea administrativă ajunge în Parlament / Deputatul Tudor Benga a depus un proiect care stabilește 12 județe, praguri de 10.000 de locuitori pentru orașe și 5.000 pentru comune

Citește și Câte orașe și comune ar dispărea din fiecare județ dacă reorganizarea administrativă ar presupune praguri de 10.000, respectiv 5000 de locuitori/ Ce județe ar rămâne fără mediu urban, orașele care ar deveni direct sate și unde ar deveni comunele orașe/ Hartă interactivă

Citește și Reorganizarea administrativă în viziunea lui Marcel Ciolacu: Comasarea comunelor cu maximum 1.500 de locuitori / Primarii comunelor desființate devin viceprimari ai localităților care le înghit / Măsurile să intre în vigoare la alegeri

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

16 comentarii

  1. Hai să dăm afară bugetari! Abia aștept.

    • exclus.. se vor face angajari, cel mai probabil prefecturile si consiile judetene vor functiona ca si pana acum… dar vom angaja in plus pe cei de la capitala regiunii

    • @cristian
      Nu cel mai probabil, e cert asta. Acum cativa ani asta a fost ideea PSD-ului de „reforma” administrativa, sa mai adauge un „strat” administrativ numit regiune peste judete. Si ar fi facut asta cu mare placere, astora le arde buza pentru noi posturi la stat. Problema e ca regiunile necesita modificarea Constitutiei, ca asa zice acolo, ca Romania e organizata pe judete.
      Proiectul USR de modificare a judetelor nu ar avea nevoie de modificarea Constitutiei. Ar fi nevoie de asumarea cu larga majoritate a proiectului de catra parlament. Si fara referendum, ca romanului degeaba ii explici de optimizare, costuri, reforme. Pe el l-ar deranja ca trebuie sa-si schimbe CI si ar zice pas.

    • Literar, se poate imagina că partidele șicanate de inițiativa Camerei de Comerț privind reducerea drastică a administrației regretă acum că n-au creat condiții optime pentru înălțarea deja a turnurilor de la Romexpo!

    • @tiberius Referendum, in Romania ??
      Erai cumva nascut in 2009 cand a fost un referendum de care nici un partid politic nu vrea sa iai aminteasca…

    • Aiurea! Să vezi acum super baroni locali. Vor fi înzecit mai puternici. Și evident și mai corupți.

    • Da @RealGogu stim de Referendumul de reducere a parlamentarilor de care fug si PSDistii tai! Dar stim si de cel care se numeste „Fara cotupti in functiile publice”, ala de il tot blocati voi de cativa ani si pentru care au semnat peste 1 milion de romani care s-au saturat de coruptia voastra 👍🏼

  2. Diversiune stil Wag the Dog lansata de USL prin asa zisii „oameni de afaceri”, pentru a abate atentia de la Pensiile Speciale si ratarea PNRR !
    Nu va duceti dupa fenta, nu se va face nicio reorganizare.

  3. „Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale”
    Aparatul bugetar o sa creasca …

  4. Nu ar trebui căzut nici în extrema cealaltă. Înțeleg justificarea pentru Muntenia Sud, dar sunt alte locuri unde e ciudat: Maramureșul și Sălajul ar trebui să schimbe regiunile între ele; Moldova de Nord nu are sens fără Iași, ca Bacăul să rămână reședință pt Moldova Sud. Buzăul ar trebui atașat la Muntenia Nord și Vrancea la Moldova Sud, iar Galațiul și Brăila să rămână singure. Argeșul, Vâlcea și Oltul (și poate Teleormanul) ar trebui să formeze o regiune separată, pt. că în Oltenia e prea mult să înghesui 5 județe. Și în general nu ar trebui aderat strict la limitele vechilor județe.

    • Eu cred ca trebuie inceput de undeva. Cu siguranta se pot discuta formele anumitor judete noi, nu cred ca este vreo solutie perfecta. Totusi, cel mai important ar fi ca acest proiect sa ajunga realitate. In ce priveste pastrarea limitelor actualelor judete, cred ca daca se incepe o astfel de discutie, nu se va mai face niciodata nimic. Iti dai seama ce inseamna sa te apuci sa redesenezi toate limitele? Nu cred ca acesta este scopul acestui proiect.

  5. Cred că reorganizarea teritorială a țării ar avea un loc de cinste pe lista reformelor de anvergură, de care are nevoie România. Ar fi în bună vecinătate cu altele, ca exemplu :
    – Reproiectarea aparatului de stat, mai suplu, mai economic, mai performant, cu fața spre cetățean . Date oficiale MF: Posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice – Martie 2023 1.277.054, din care Administrația publică centrală 815.788, Administrația publică locală 461.266
    – Reducerea drastică a numărului de parlamentari
    – Conferirea unei autonomii largi din toate punctele de vedere noilor structuri teritoriale, prin care s-ar încuraja o evoluție competivă a subunităților teritoriale
    – Etc.
    Vedeți, de cine depinde realizarea acestor reforme și acordați un punctaj șanselor de realizare. Cu toate că sunt vitale din punct de vedere național. Un patriotism simplu, cotidian.

    • Am uitat să vă cer să uitați de conotațiile etniciste ale paradigmei de autonomie, NU mă refer la așa ceva, ci la autonomii economice în primul rând.

  6. Cati naivi comenteaza mai sus o poveste de fictiune !
    Oameni buni, intelegeti ca e o diversiune, nu se face si nu se va face cu USL-ul „la butoane” nicio reforma, de niciun fel. Este doar o diversiune, vi s-a servit un subiect de discutie, ca sa uitati de pensii speciale si banii pierduti din PNRR.

    • Despre noul „italian” valcov nu mai vorbeste nimeni. L-a intrebat g4 pe Predoiu ce face pentru aducerea lui Valcov la Rahova ?

  7. In romania ,orasele cu cel mai mare suport (bani de la prosti)sunt buc si cluj.In rest ,saracie crunta ,coruptie ,lene ,indiferenta cat si prostie .Ca sa ne fie bine ,ne trebuieste o lustratie ,dati afara toti politrucii ,inchise televiziunile lor de propaganda ,redus aparatul bugetar ,ridicate salariile celor care sustin econnomia acestei tari sarace(privatii).In rest ,apa de ploaie de la comunisti de cct