G4Media.ro

UDMR și dilema lui Iohannis. Ce se întâmplă cu maghiarii?

Sursa: Colaj G4Media.ro

UDMR și dilema lui Iohannis. Ce se întâmplă cu maghiarii?

„O imagine valorează cât o mie de cuvinte” spune o nouă zicală urbană, confirmată și de scena întâlnirii dintre Klaus Werner Iohannis și delegația UDMR, cu ocazia consultărilor privind desemnarea premierului, după depunerea mandatului lui Nicolae Ciucă. Refuzul de a da mâna cu membrii delegației UDMR nu este numai un gest nedemn de funcția de președinte al statului, dar s-ar califica pentru încă un premiu ce recompensează susținerea drepturilor minorităților naționale.

Totul reflectă fidel relația precară și rece dintre Klaus Werner Iohannis și minoritatea maghiară din România, în perioada mandatelor sale de președinte.

Votat la ambele scrutine prezidențiale de marea majoritate a maghiarilor induși în eroare de stereotipurile pozitive ale candidatului german, Klaus Werner Iohannis nu a adus niciun element pozitiv la păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a minorității maghiare din România. Un rezultat previzibil, anticipat de liderii și analiștii UDMR încă din anul 2014, alegerea unui etnic minoritar în cea mai înaltă demnitate publică din stat urma să neutralizeze orice subiect sau argument privind respectarea și aplicarea drepturilor minorităților naționale.

Minoritățile naționale din România diferă între ele, se confruntă cu provocări total diferite, iar minoritatea maghiară nu dorește să aibă soarta minorității germane, a sașilor și a șvabilor din Transilvania.

A fost, deci, previzibil și comportamentul lui Klaus Werner Iohannis în funcția de președinte al statului ca minoritar etnic: primul președinte autohton care și-a dus mâna la piept la intonarea imnului național și prin tot comportamentul său a urmărit să scape de statutul și complexul de inferioritate al minoritarului etnic din România, care oricât de bun și corect ar fi, la sfârșitul zilei tot un minoritar etnic rămâne și nu va fi niciodată un cetățean român suficient de bun.

Din prima zi de mandat, percepția a fost că președintele Klaus Werner Iohannis nu și-a asumat statutul de minoritar etnic aflat în cea mai înaltă funcție publică, ci pas cu pas s-a străduit să fie un român mai român decât etnicul român.

Relația președintelui Klaus Werner Iohannis cu minoritatea maghiară a fost și este grevată de strategia Ungariei privind reunificarea națiunii maghiare din Bazinul Carpatic, demarată în anul 2011, demers interpretat ca fiind un revizionism hibrid, ce a rescris normele privind relațiile dintre un stat de rudenie și conaționalii săi din afara granițelor, dar și de traiectoria total diferită a politicii externe a Ungariei, comparativ cu cea a României.

Maghiarii din România au o dublă identitate, sunt parte a națiunii române din punct de vedere civic și parte a națiunii maghiare din punct de vedere lingvistic, cultural, educațional și religios. „În măsura în care minoritatea etnică nu are nicio dorință de a se separa de statul de cetățenie, iar grupul majoritar nu are dorința de a aplica politici asimilatoare, cerința de securitate și încredere a celor două părți este asigurată” (a se vedea Paul Roe în cartea sa Ethnic Violence and the Societal Security Dilemma).

Strategia de construcție a națiunii maghiare cu elemente de extrateritorialitate și prin instituția juridică a cetățeniei a dezechilibrat, afectat relația dintre maghiarii din România și statul de cetățenie, Bucureștiul calificând demersul Budapestei ca fiind o formă de revizionism hibrid.

Prinsă în aceste presiuni generate de relația cu statul de cetățenie, România, respectiv cu statul de rudenie, Ungaria, maghiarii din Transilvania au fost expuși creșterii exponențiale a testelor de loialitate față de București, iar excluderea UDMR de la guvernare arată că președintele statului Klaus Werner Iohannis a picat minoritatea maghiară la testul de loialitate față de statul român.

Momentul-cheie care a dat drumul la acest deznodământ a fost reacția președintelui UDMR, Kelemen Hunor, la apelul președintelui Klaus Werner Iohannis, care i-a solicitat acestuia clarificări pentru discursul lui Orbán Viktor de la Tușnad (declarații Klaus Iohannis).

În replică, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a spus că declarațiile premierului ungar nu au legătură cu România, cu guvernarea de la București și, în consecință, nu au incidență asupra funcționării coaliției de guvernare. De asemenea, Kelemen Hunor a susținut că discursul lui Orban „nu a fost rasist sau putinist”, luându-i astfel apărarea premierului maghiar (declarații Kelemen Hunor). A fost mai mult decât o formă de ignorare a președintelui, a fost o palmă dată de Kelemen Hunor președintelui Klaus Werner Iohannis.

La acest moment s-au adăugat permanentele declarații ale oficialilor Ungariei în linia strategiei de națiune maghiară din Bazinul Carpatic, care au iritat Bucureștiul și au generat reacții puternice din partea română. Nici comportamentul unor lideri UDMR nu a contribuit la menținerea unui climat constructiv între părți. Liderii UDMR se așteptau la scoaterea de la guvernare încă din toamna anului trecut, după discursul de la Tușnad, doar momentul era incert.

Lăcomia foștilor parteneri de guvernare (în special a PNL) și calculele strategice eronate ale liberalilor au contribuit la scoatere UDMR de la guvernare. PNL nu-și va rezolva problemele de lipsă de competitivitate a liderilor săi prin scoaterea UDMR de la guvernare și prin accentuarea caracterului său național, în dauna celui liberal.

Reacția Ungariei la scoaterea UDMR de la guvernare a venit de la Gergely Gulyás, ministrul care conduce Cancelaria Prim-ministrului Ungariei și care a declarat că în România a încetat situaţia avantajoasă pentru maghiari, cea a participării UDMR la guvernare, în consecinţă va urma o perioadă mai dificilă pentru naţionalitatea maghiară din această ţară.

Afirmația de la Budapesta a venit la ceremonia de absolvire a programelor publice ale Mathias Corvinus Collegium (MCC), în cadrul căreia au fost înmânate diplomele absolvenţilor şcolii politice din Transilvania şi ai şcolii de pregătire a liderilor din Transcarpatia. Ce nu spune însă Gergely Gulyás este că

Ungaria a avut o contribuție majoră la brânciul dat UDMR-lui pe scara scoaterii de la guvernare, prin declarațiile și comportamentele cu accente revizioniste ale oficialilor de la Budapesta.

Ungaria și-a ratat cea mai importantă țintă în România: menținerea UDMR la guvernare.

Dar declarația lui Gergely Gulyás surprinde eroarea statului român care nu face diferența între UDMR și minoritatea maghiară din România: poți, și câteodată este chiar sănătos, să trimiți UDMR în opoziție, dar nu poți să trimiți minoritatea maghiară în opoziție.

Statul român își face politica față de minoritatea maghiară în funcție de prezența sau nu a UDMR la guvernare. Bucureștiul nu are o politică autonomă privind minoritatea maghiară din România și trece totul prin filtrul poziției UDMR în politica internă și prin filtrul relației dintre Budapesta și minoritatea maghiarii din România, fapt surprins de Gergely Gulyás, iar când acesta spune că va urma o perioadă mai dificilă pentru naționalitatea maghiară din această țară (România), spune în esență că întreaga comunitate va fi sancționată de guvernul de la București și nu va mai avea acces la fonduri.

UMDR a fost trimisă doar în opoziție, nu în ilegalitate. Cu această ocazie unii au aflat că UDMR a fost doar 13 ani la guvernare, din cei 33 de după schimbarea de regim din 1989. În perioadele de opoziție, UDMR a asigurat totuși majorități în Parlament și a avut parte de beneficii ca partener parlamentar de nădejde, însă nu este ca și cum ar fi fost la guvernare.

UDMR își va urma parcursul unei formațiuni de opoziție, cu atitudine constructivă, fără a arde punțile cu principalul partid de guvernământ, formațiunea condusă însă de Kelemen Hunor rămâne captivă în presiunea creată de dominația Ungariei asupra sufletului și mentalului maghiarilor din Transilvania și de presiunea testelor de loialitate așteptate de statul român.

UDMR este de acord și susține teza existenței unei singuri națiuni maghiare și a apartenenței maghiarilor din Transilvania la națiunea maghiară, teză reafirmată de Gergely Gulyás, ministrul care conduce Cancelaria Prim-ministrului Orbán Viktor:

  • „Un rezultat pozitiv al ultimei perioade de peste un deceniu este că astăzi nimeni nu contestă justețea gândirii în termenii unei naţiuni maghiare unite.”
  • „Această teză este astăzi necontestată în viața publică maghiară (…) de aceea trebuie să considerăm cauza tuturor părţilor naţiunii care trăiesc în afara graniţelor ţării ca fiind a noastră.”

Ce va face România, care ea însăși experimentează o strategie de construcție de națiune în Moldova? Va reuși statul român să își dezvolte o proprie politică față de minoritatea maghiară și să nu mai trateze comunitatea ca un corp străin? Oficialii din Ungaria vizitează Transilvania ca și când ar fi acasă, pe când oficialitățile din București au o frică să se deplaseze în acele unități administrative în care trăiesc și maghiari, de parcă ar fi un loc străin. Klaus Werner Iohannis în aproape 9 ani de mandat a avut o singură vizită în Covasna, pe când președinta Ungariei, doar în primul ei an de mandat, a avut 5 vizite în România, dintre care 3 în Transilvania. Rămâne de văzut sub ce notă se va desfășura vizita oficială a președintelui Iohannis în Ungaria, în luna octombrie a anului în curs.

Dorește România să recupereze handicapul pe care l-a acumulat în ultimii 12 ani în cursa pentru obținerea „sufletelor maghiarilor” din Transilvania? Va reuși România în relația cu minoritatea maghiară să se comporte ca o „mamă bună”, și nu una „vitregă” care să împingă comunitatea spre „statul-mamă” Ungaria? Sau vor crește decalajele în triunghiul București – maghiarii din Transilvania – Budapesta? Trimite România întreaga minoritate maghiară în opoziție sau îi va asigura în continuare resursele necesare dezvoltării, independent de poziția UDMR pe eșichierul politicii interne?

În prezent, statul român și partidele parlamentare arată că nu au expertiza necesară pentru a adopta abordări eficiente și corecte în gestionarea situației, iar intrarea în anul electoral va încețoșa și mai mult mințile și așa limitate ale „oamenilor de stat”, ale experților și consultanților de tot felul.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

21 comentarii

  1. Buna Ziua Attila Kerekes
    ar fi moral sa puneti in oglinda ceea ce Statul Ungar face pentru Minoritatile din Ungaria, inclusiv cea romana. Apoi, merita sa stergeti din articolul Dumneavoastra minim 50 % din total fraze.

  2. „diferența între UDMR și minoritatea maghiară din România” nu e nici o diferenta

    99% voteaza UDMR si atat , deci care e diferenta intre UDMR si minoritate?

    UDMR urmeaza o politica anti-romaneasca sprijinita de orban si fidesz, desi declarativ (cu jumatate de gura) nu o urmeaza, si in stilul lor cu o figura serioas ne spun ca vb prostii, DAR cu faptele aplauda cu putere orice declaratie revizionista iar legile pe care le propun sunt DOAR in directia asta, iar maghiarii sunt mandri de asta si ii voteaza

    deci d-ule Attila care e diferenta?

    • Din un milion de etnici maghiari declarati la recensamant pe langa altii care is din familii mixte, UDMR reuseste sa aduca constant 300 mii de voturi si uneori cu voturi membrii PSD cum s-a intamplat si ultima data sa treaca pargu.
      Deci e o minciuna ca maghiarii voteaza UDMR in 99%. Defapt e sub 30%, o nimica toata la cat de multa putere au in cele doua judete. Datele zic ca nici maghiarii nu mai cred in UDMR.

  3. Odată cu Iohannis, s-a dus pe apa sâmbetei și mitul sasului demn, harnic, parolist. În legătură cu maghiarii, trebuie să realizăm și noi și ei că viitorul nostru este doar împreună. Atât ultranationaliștii maghiari cât și ultranationaliștii români fac jocurile PSD, ale AUR, ale lui Orban și ale rușilor. Ei nu au treabă cu problemele reale ale românilor și ale maghiarilor, ii interesează doar reînvierea și alimentarea fricii și a urii între oameni. Divide et impera.

  4. Minoritatea maghiară are partea sa de vină, pentru că se lasă reprezentată în fața majorității de către UDMR, zis și „PSD-ul verde”. În mentalul colectiv, mai ales în afara arcului carpatic, minoritatea maghiară ESTE asociată cu UDMR și implicit cu toate erorile și exagerările acestuia. Faptul că pentru o perioadă de timp la conducerea unui ALT partid, predominant românesc, a fost un etnic maghiar, nu a fost în nici un fel speculat ca un exemplu de „toți tragem în aceeași direcție indiferent de etnie”, din contră etnia a preferat să rămână cramponată în „prioritățile” UDMR.
    De exemplu nu doar că autonomia pe criteriul etnice promovată de UDMR nu interesează pe nimeni, din contră fluturarea sa cu orice prilej minează inevitabil orice discuție despre reorganizarea administrativă a României, văzută, mai ales promovată de orice guvern în care UDMR este parte, ca o reînființare a RAM.
    Bref, rupeți-vă de UDMR, participați PE PERSOANE FIZICE la viața politică românească și veți fi primiți cu brațele deschise. Majoritatea românilor nu au nici o problemă cu maghiarii, ci cu POLITICIENII maghiari!

  5. Am prieteni maghiari foarte buni în Transilvania care înjură UDMR-ul pe rupte. Și fac parte din categoria celor care nu sunt spălați pe creier de propaganda Budapestei. Cu toate acestea recunosc că au votat mereu cu UDMR. Ei bine, vorbesc aici de oameni cu pregătire superioară, umblați prin lume și obișnuiți cu diversitatea culturală.

    I-am întrebat care este totuși explicația (pentru că trebuie să existe cel puțin una). OK, îi înțeleg că nu ar vota nici în ruptul capului cu PSD. Și nici cu PNL. Dar au apărut între timp oferte decente de vot unde printre candidați, mai ales în Transilvania au fost și maghiari. Există în mentalul colectiv al maghiarimii o obsesie istorică, pericolul dispariției maghiarilor ca nație. Asta o recunosc mulți dintre ei. Iar acesta este un element major, mai important chiar decât situația economică sau libertatea individuală. UDMR (practic devenit sucursala din România a FIDESZ) asta le garantează. Maghiarii din România au ajuns să închidă ochii la dispariția presei libere de limbă maghiară, la stagnarea economică din HARCOV, la apariția baronimii de partid din rândul UDMR atâta timp cât li se garantează practic o himeră. Că nația maghiară va supraviețui așa cum le promite Viktor Orban și gașca. Domnul Kerekes ocolește tocmai aceste elemente esențiale și ocolește exact punctele nevralgice. Practic minoritatea maghiară s-a pus de bunăvoie cu gâtul în lațul naționalismului vărsat seară de seară pe suma de televiziuni de limbă maghiară (toate controlate de la Budapesta) și nu-și dorește niciun fel de integrare.

    UDMR a bătut palma cu toți b@..ții din PSD, ALDE, PNL, au împărțit împreună cașcavalul, ei au fost primii care au purces la brânciuri date colegilor de la USR pentru ca acum să se victimizeze. UDMR ar trebui practic să dispară de pe scena politică românească iar maghiarii din România să poată să aibă acces la alternative politice decente (de stânga, de dreapta, de centru, etc…). Dar nu o să vedem asta prea curând.

    • Pai si romanii injuraPSD-UL, si-i voteaza de 30 de ani. Si ai nostri sunt doctori, profesori si chiar din privat. Sunt si romani in diaspora(putini ca-i drept), care voteaza de fiecare data USL

    • @bratianu procentele sunt diferite vorbim de 99% (nu stiu care e prezenta la vot , dar pare constanta la maghiari) vs 30-40% din cei care se obosesc sa mearga la vot

  6. Ce frumos crede Attila că le aduce din condei! Sunteti obsedați, frate, asta e problema voastră, dar există psihologi!

  7. Cred că articolu este obiectiv. Felicitări Attila Kerekes !

  8. Autorul folosește termenul națiune fără a preciza de fiecare dată sensul (politic sau etnic). Această ambivalență terminologică stă la baza uneor formulări eronate precum ar fi ,,Ce va face România, care ea însăși experimentează o strategie de construcție de națiune în Moldova?”
    În Moldova nu este nevoie de o ,,construcție de națiune” română; nici în sens etnic, nici în sens politic. Moldovenii aparțin etnic de națiunea română și politic de națiunea Moldovenească. Există două națiuni politice românești cu nume diferite.
    Cu alte cuvinte, națiunea etnică română cuprinde două națiuni politic diferite. Faptul că anumite cercuri au încercat și mai înceaarcă să acrediteze ideea că moldovenii ar reprezenta o națiune etnic diferită de cea română este o altă problemă.
    În mod asemănător jonglează cu termenul ,,opoziție” trăgând concluzia că din moment ce UDMR nu mai este la guvernare, minoritatea maghiară este trimisă în opoziție.

  9. Ungurii nu au ce căuta în Guvernul României,, Care minoritate din România are reprezentanți in Guverm? Au ucraineni, răspuns NU și atunci de ce ar avea ungurii care nu au nici măcar partid. Nici românii în Ungaria nu fac parte din guvernul maghiar…deci…..Ungurii din Uniunea Culturală să facă parte din guvernul de la Budapesta, să vedem dacă îi vrea Orban pro rusul!

  10. ”Contribuția” președintelui Iohannis la ”exmatricularea ” udmr din guvern nu este cu nimic mai neașteptat sau mai voluntar, decât oricare dintre acțiunile acestui om, legate de marile probleme ale țării ( începând de la patronarea unei concordii toxice dintre psd-pnl, promoarea unor președinți pnl fără idee de leadership și coloană, o idee provincială despre România educată, erodarea constantă a sistemului juridic, o cultivare agabaritică a personalității proprii, etc. ) Nu are o contribuție deosebită de menționat, la plecarea udmr din guvern.
    Vacanța luată de udmr ar putea fi folosită de reconsiderarea unor direcți, afilieri și simpatii politice, mai ales pentru simplul motiv, că a cedat aproape toate prioritățile politice de prim rang legate de maghiarii din România lui Orban, care a știut să exploateze la maximum acest dar, folosindu-l ca și capital cenzitar acasă la el. Udmr s-a erijat de cele mai multe ori ca și coautor al investițiilor și măsurilor materiale ungare efectuate de Orban și a secondat tacit – împreună cu puterea politică din țară – tot discursul nociv, retrograd și naționalist al lui Orban și oamenii lui în jamboree-le anuale din Secuime. După impresia mea intervenția ”multilaterală” a lui Orban în rândul minorității ungare a fost privită pasiv și de puterea autohtonă, ”treaba lor, măcar scăpăm de o corvoadă”. De unde privesc eu, obiectivul strategic al udmr trebuie să fie promovarea unei Românii moderne, educate, puternice, eficiente și drepte, în care fiecare cetățean să se simtă acasă, inclusiv minoritarii unguri. Cred că acest obiectiv ar putea fi însușit de toate partidele, indiferent dacă sunt în guvern sau în ”opoziție” și indiferent de culoarea politică.
    Faptul că de multe ori ungurii din țară au votat cu udmr, se datorează faptului că de multe ori partidele ”românești” au picat la exercițiul în care au fost comparate cu udmr, mai ales la început. Pentru cei ce se bazează pe cifre, acest proces nu este de la sine înțeles, de fapt, numărul voturilor primite de udmr, dealungul alegerilor generale a scăzut constant ( de la puțin peste 1 milion în 1990, la puțin peste 339.000 în 2020 ), deci – spre deosebire de ce crede majoritatea română – atunci când au existat oferte alternative adevărate, mulți unguri au votat cu ele. Evident, acest lucru ar trebui să preocupe în primul rând udmr. În prezent dacă mă gândesc la ”oferta” politică pentru 2024, aceasta este, din nou, una precară, din moment ce, față de actuala coaliție nu există decât una și mai proastă ( psd-aur) și încă nu se cunoaște soarta viitorului pol ”de dreapta ” inițiat de usr.Toate acestea constituie motive de reflectare pentru reshaparea politică a udmr. Vacanța în opoziție poate fi folosită în acest scop.

  11. Sigur că putem arunca în brațele lui KWI o grămadă de chestii. Iată însă ce declara același KWI în mesajul transmis UDMR la congresul de la sfârșitul lui aprilie:

    „UDMR a demonstrat că este un partid responsabil, care a influenţat de-a lungul timpului nu doar comunitatea minorităţii pe care o reprezintă, ci chiar direcţia politică a ţării, fiind în mod constant prezent în Parlamentul României şi, în numeroase ocazii, parte a coaliţiilor de guvernare…..Faptul că în prezent UDMR deţine portofolii ministeriale dovedeşte că este o formaţiune matură, ai cărei membri îşi asumă răspunderea de a fi parte a guvernării chiar şi în perioade dificile.

    Ce să înțelegem de aici domnule Kerekes?! Oare de ce s-a sucit brusc președintele în doar două luni?!! Pentru că să fim serioși, fără ”contribuția” lui KWI UDMR ar fi rămas la guvernare! Oare nu faptul că UDMR a încălcat de atâtea ori limitele (comunicările miniștrilor UDMR transmise în maghiară și doar apoi în Română, participarea acestora la evenimente clar cu tentă revizionistă) a contribuit la înlăturarea acestora?! Declarați exclusiv ceea ce vă convine dar s-ar putea ca ceea ce nu știm (și nu știm dacă vom afla prea curând0 să fi contribuit la această decizie. KWI a avut o prestație dezastruoasă în toți acești ani, și-a trădat propriul electorat dar A MENȚINUT la guvernare UDMR după ce a aruncat USR peste bord! Nu am auzit atunci nici un cuvințel de revoltă din partea vreunui politician UDMR-ist, le-a plăcut nespus să rămână la ciolan. UDMR a fost supranumit pe bună dreptate aripa PSD de limbă maghiară și asta spune totul.

  12. Romania pentru a se sustine demografic si economic are nevoi de cateva millioane de migranti! Odata cu acestia se va rezolva si problema revizionismului maghiar. Sau trebuie sa cerem voie de la UDMR-Budapesta si pentru asta?!

    • Cred că are nevoie, in primul rând de milioanele de români care au plecat in lume. Nu am nimic împotriva migranților, dar ei ar veni la noi din aceleași cauze pt care ai nostri pleacă in țările mai dezvoltate. Nimeni nu-și părăsește țara natală de plăcere

    • @Reaction: foarte corect! Vor pleca maghiarii singuri cand vor vedea nepalezi pe strazi, vor alege sa’si pastreze puritatea mongoloida

  13. UDMR intai trebuie sa se uite bine in oglinda si sa inteleaga ca si in randu etnicilor maghiari is vazuti ca PSD si doar 30% din ei ii voteaza, cu concentrare mare pe Covasna si Harghita.
    Pot murii lent in urmatorii 10 ani de nu vor mai face nici pargul de 5% sau se pot reforma sa reprezinte dorintele reale si de bun simt ale maghiarilor. Dorinta de a avea localitati prospere, nu condamnati la subdezvoltare.
    Timpul trece si ei vor plati demografic si electorat pentru tampeniile facute pana acum.

  14. Brian, din România nu s-a plecat fost din cauza nivelului de trai cu din cauza faptului că nu suntem democrație completă. Dacă aș fi ungur sau polonez n-aș avea nici un motiv să mă reîntorc întrucât cele două țări sunt în regres democratic.