Cum funcționează Portul Constanța: Informațiile relevante despre cel mai important port la Marea Neagră în contextul războiului din Ucraina/ Structură, organizare și evoluția traficului de mărfuri

G4Media.ro continuă seria de articole despre Portul Constanța, în cadrul unui proiect special, prin prezentarea detaliată a modului în care funcționează această infrastructură strategică de la Marea Neagră.

Portul funcționează în subordinea Ministerului Transporturilor, aplică politicile portuare elaborate de acesta și este administrat de Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța S.A. din 1998, când a fost reorganizată Regia Autonomă Administrația Porturilor Constanța (înființată prin Hotărârea Guvernului nr. 19/1991).

Portul Constanța are în subordine zonele Constanța, Midia, Mangalia și portul turistic Tomis, din centrul vechi al Constanței. Construcția portului modern al Constanței a început în 1896, în timpul Regelui Carol I, la aproape două decenii după ce Dobrogea a intrat în componența României, după aproape cinci secole de stăpânire a Imperiului Otoman. Construcția lui a durat 13 ani și a fost inaugurat la 1909. 

• Cum este condus Portul Constanța

Portul Constanța este administrat de un Consiliu de Administrație (CA), format în prezent din șase membri. În prezent, toți membrii sunt provizorii și majoritar susținuți de PSD. Membrii sunt aleși de Adunarea Generală a Acționarilor (AGA), formată din doi reprezentanți ai Ministerului Transporturilor, în subordinea căruia funcționează Portul, și un reprezentant al Fondului Proprietatea. AGA este organul de conducere al Portului care decide asupra activității și politicii economice ale acestuia.

Executivul Portului este format din 10 directori ai instituției, între care cel general, adjunctul acestuia, directorul executiv și șefii departamentelor Financiar, Strategie-Dezvoltare, Juridic, Comercial, Tehnic, Operațiuni Portuare și Sucursale.

Membrii Consiliului de Administrație sunt selectați în urma susținerii unui concurs, pentru un mandat de 4 ani. Noul CA organizează la rândul lui un concurs pentru selectarea directorului general, cu un mandat tot de 4 ani. De jure, CA este cel care stabilește cine câștigă concursul, dar de facto directorul portului nu este numit fără acordul și susținerea ministrului Transporturilor, au explicat surse care cunosc procedurile pentru G4Media.

Așa se explică și faptul că odată cu schimbarea ministrului Transporturilor se schimbă și directorul general al Portului Constanța, media unui mandat fiind în realitate de 1,6 ani comparativ cu 4 ani cât este prevăzut în lege.

O altă posibilitate de numire a membrilor CA și a directorului general (agreată în prezent de ministrul Sorin Grindeanu) sunt mandatele interimare, de 4 luni cu posibilitate de prelungire de 2 luni, prin numirea directă a ministrului Transporturilor. Nu există limită de mandate interimare, iar membrii CA și directorul general pot rămâne interimari până la organizarea concursurilor. Această variantă este de obicei preferată pentru un control mai mare asupra membrilor din subordine care pot fi înlocuiți mai facil.

Directorii de departemente sunt numiți direct de directorul general care își face echipă. Toți directorii însă au contract de muncă pe perioadă de nedeterminată, astfel încât se apelează fie la tertipuri administrative, fie la acuzații fictive ori directorii sunt ”determinați” să plece dacă directorul general vrea să pună alți oameni în funcții, au explicat angajați portuari pentru G4Media.

• Mărfuri și trafic în Portul Constanța

Conform informațiilor furnizate de Portul Constanța în anul 2022, în contextul izbucnirii războiului din Ucraina, a fost înregistrată o creștere de 12% a totalului de mărfuri traficate în porturile maritime, de 75,55 milioane de tone comparativ cu 67,5 milioane de tone în 2021. CN APMC susține că este cel mai mare trafic de mărfuri din istoria porturilor maritime și continuă un trend ascendent în ultimii ani.

• „Cerealele reprezinta si în acest an grupa de mărfuri cu cea mai mare pondere în traficul total, Portul Constanta devenind cel mai important din Europa din acest punct de vedere, mai ales în contextul actual, cu un trafic anual de 24,1 milioane tone“, susține directorul general al CN APM SA Constanta, Florin Vizan, într-un mesaj publicat pe site-ul Companiei.
  

Conform datelor din Portul Constanța, cerealele reprezintă 31,7% din totalul mărfurilor traficate, urmate de petrol brut 12,57%, articole diverse 10,4%, produse petroliere 9,6%, minereuri de fier, deseuri de fier 9,26%.

În afara cerealelor, creșteri notabile ale traficului au mai înregistrat, începând cu 2014, semințele uleioase (+69,7% față de 2021), minereurile de fier, deșeurile de fier și oțel (+47%, față de 2021), petrolul brut (+41,7%, față de 2021), produsele chimice derivate din cărbuni și gudron (+37,7%, față de 2021), minerale brute sau prelucrate (+36,8%, față de 2021), produsele petroliere (+33,4%, față de 2021), produse metalice (+28,2%, față de 2021), articole diverse (+28,2%, față de 2021), echipamentele și mașinile (+12,4%, față de 2021) și îngrășămintele (+9,5%, față de 2021).

• Operatori în Portul Constanța, în funcție de tipul de mărfuri manipulate

În Portul Constanța funcționează șase tipuri de operatori portuari în funcție de mărfurile pe care le încarcă și le descarcă și de tipurile de nave operate: minereuri și deșeuri, ro-ro (nave de tip roll-on/roll-off, care transportă în principal mașini, autobuze, vehicule pe șenile sau alte vehicule), mărfuri generale/cargo (tip de navă care transportă mărfuri generale, ambalate sau nu), portcontainere (nave care transportă mărfuri doar prin intermediul containerelor, o structură specifică prin care este asigurată cooperarea între toate mijloacele de transport, reducând astfel cheltuielile de manipulare, transport, ambalare și pierderile), cereale sau produse petroliere.

• Minereuri și deșeuri: Comvex, North Star Shipping, European Metal Services;
• Mărfuri generale/Cargo: Romned Port Operator, Umex, Frial, Decirom, Rotrac, Socep, Tomini Trading, CRH Ciment, Alfa Terminal, Schenker, Sea Container Group;
• Cereale: Canopus Star, TTS Operator, Silo Port, Niva Prodcom, Frial, United Shipping Agency, North Star Shipping, Chimpex, Comvex, Silo Trans, Barter Port Operator;
• Produse petroliere: Oil Terminal;
• Ro-ro: Romcargo maritim;
• Containere: Socep, CSCT (Constanța South Container Terminal).

• Alte informații

Portul Constanța este format din portul maritim, fluvial și turistic. Zona maritimă are în acest moment 140 de dane funcționale, care permit accesul navelor cu o capacitate de maximum 220.000 tdw (tonajul de deadweight sau tone deadweight, care reprezintă greutatea totală pe care o poate transporta o navă și care include greutatea mărfii transportate, a combustibilului necesar transportului, a apei dulce și de balast, a proviziilor și echipajului/pasagerilor).

Portul fluvial permite accesul navelor fluviale de orice tip, iar portul turistic se regăsește la capătul centrului vechi al Constanței, în apropierea falezei Cazinoului și a monumentului istoric aflat în reabilitare și este principalul punct de atracție și promenadă al constănțenilor și turiștilor.

Portul Constanța are amenajate mai multe tipuri de terminale în funcție de tipurile de nave care acostează și mărfurile pe care le încarcă sau descarcă: terminal de vrac lichid (majoritar format din produse petroliere), solid, mărfuri generale (de la cherestea la metale sau produse alimentare), containere (cel mai mare terminal de la Marea Neagră se regăsește în Portul Constanța conform informațiilor instituției), ro-ro și terminalul de pasageri.

Portul Constanța are 14 porți pentru accesul angajaților, mașinilor personale sau de muncă ale acestora, ori altor vehicule (cu excepția porții 10 bis și a porții 14, cea mai recent deschisă pentru fluidizarea traficului de mărfuri, la 10 mai 2022). Pietonii intră în Portul Constanța de obicei pe Poarta 1 (din apropierea centrului orașului, la capătului falezei Cazinoului, unde este zona de magazine duty-free și își are sediul și Autoritatea Navală Română). Accesul cu mașina (max. 8 locuri) în Portul Constanța costă 22 de lei/24 ore, pentru motocicletă/moped – 4 lei, iar permisul de acces nu este transmisibil.

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța nu are instituții în subordine. În Portul Constanța mai funcționează Autoritatea Navală Română, cu atribuții de inspecție, control și supraveghere a navigației în apele române. ANR verifică dacă navele care vin și pleacă din principalele porturi, inclusiv Portul Constanța, respectă toate regulile privitoare la siguranță (dacă depășesc încărcătura admisă, dacă au sistemele de securitate necesare etc.). În plus, ANR e unica instituție care clasifică și certifică navele și acordă brevete pentru personalul navigant.

•  Harta administrativă a Portului Constanța, cu danele, porțile de acces și alte informații referitoare la organizarea spațiilor, actualizată în mai 2022, poate fi consultată aici.