G4Media.ro

ANALIZĂ De ce CCR spune că nu pot fi tăiate pensiile magistraților…

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media

ANALIZĂ De ce CCR spune că nu pot fi tăiate pensiile magistraților / De ce ar fi neconstituționale modificările privind creșterea vârstei de pensionare la 60 de ani

Curtea Constituțională și-a motivat decizia prin care a declarat neconstituționale modificările la legea pensiilor speciale ale magistraților.

Este vorba de următoarele modificări:

  • introducerea unei condiții de vârstă de pensionare pentru magistrații care au 25 de ani de profesie de 50 de ani, în 2023, și creșterea ei până la 60 de ani, în 2035;
  • tăierea pensiilor de serviciu ale magistraților prin stabilirea unei baze de calcul pentru pensia de serviciu a magistraților de 80 % din salariile primite în ultimul an (12 luni) de activitate, în 2023, și 80 % din întreaga perioada de activitate (25 de ani sau 300 de luni), în ianuarie 2043;
  • tăierea pensiilor de serviciu ale magistraților prin impozitarea suplimentară a părții speciale de pensie pentru care magistratul nu a plătit contribuții (impozit și asigurări de sănătate);

De ce CCR a declarat neconstituționale modificările privind creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 60 de ani

Curtea a găsit două hibe aici:

  • Una ar fi că se introduce o condiție de vârstă de pensionare pentru magistrații care au 25 de ani vechime în profesie de 50 de ani în 2023. Or, spune CCR, în prezent, magistrații de pot pensiona la 47 de ani. Creșterea vârstei de pensionare de la 47 la 50 de ani în 2023 este considerată ”distonantă” și ”automată”.

Curtea observă că vârsta de pensionare crește de la 50 la 60 de ani în decurs de 13 ani (2023-2035).

În prezent, potrivit art (…), nu există reglementată o condiție de vârstă pentru acordarea pensiei de serviciu, aceasta putându-se dobândi după acumularea a 25 de ani de vechime în funcțiile menționate de acest text.

Ca atare, se poate observa că, în prezent, persoanele prevăzute la art. (…) pot beneficia (ipotetic) de pensie de serviciu la vârsta de 47 de ani, însă, în mod distonant față de realitatea normativă existentă, potrivit tabelului se consideră că ieșirea la pensie se realizează începând cu vârsta de 50 de ani, creșterea eșalonată a vârstei de pensionare fiind realizată începând cu această valoare, ceea ce înseamnă o creștere automată a vârstei de pensionare”, arată CCR în motivare.

  • O a două hibă găsită în lege, potrivit CCR, ar fi faptul că se realizează o creștere ”bruscă și intempestivă” și discriminatorie pentru magistrații care sunt născuți după 1976.

Pe actuala legislație, un magistrat de 48 de ani (născut în 1975) se poate pensiona în acest moment întrucât, cel mai probabil, are 25 de vechime în profesie.

Însă unul care are 47 de ani (născut în 1976), de cele mai multe ori, nu are cei 25 de ani de vechime, ci ușor mai puțin. Or dacă noua lege intră în vigoare, el nu se mai poate pensiona decât la 60 de ani întrucât modificările spun că se poate pensiona în 2023 doar dacă are 50 de ani (și 25 de ani vechime în profesie), iar apoi condiția de vârstă crește anual astfel încât magistratul respectiv va fi tot timpul în urma condiției de vârstă și o va îndeplini abia peste 13 ani, când va avea 60 de ani.

Se ajunge la situații absurde astfel încât doi magistrați cu aceeași vechime în profesie, născuți la câteva luni distanță, unul să se poată pensiona acum, la 48-50 de ani, altul care a fost dat la 6 ani la școală să se pensioneze peste 13 ani, la împlinirea vârstei de 60 de ani”, a explicat pentru G4media.ro procurorul militar Bogdan Pîrlog, co-președintele Asociației Inițiativa pentru Justiție.

Analizând eșalonarea creșterii vârstei de pensionare stabilită în anexa nr. 2 la lege, Curtea constată că, în realitate, această eșalonare, pe de o parte, pornește de la o vârstă de pensionare care nu își găsește susținerea în normele existente (ipotetic, vârsta de pensionare în sistem începe de la 47 de ani, și nu 50), operând din start cu o ficțiune juridică lipsită de raționalitate (…) și că, pe de altă parte, nu cuprinde reglementări care să conducă la atingerea treptată a obiectivului urmărit, ci, prin modul defectuos de redactare, se realizează o creștere bruscă și intempestivă a vârstei de pensionare cu 10 ani pentru persoanele născute începând cu anul 1976.

Astfel, pentru aceste persoane are loc nu numai o creștere intempestivă a vârstei de pensionare cu 10 ani, față de cele născute în anul 1975 sau anterior acestuia, care se pensionează la 50 de ani, ci și o creștere cu 13 ani față de sistemul actual de pensionare, care valorifică doar vechimea în funcție, nu și vârsta de pensionare.

Se creează astfel o falie între generații determinată de criteriul vârstei, ceea ce înseamnă că eșalonarea creșterii vârstei de pensionare stabilită în anexa nr. 2 la lege este doar proclamată, pentru că, în realitate, reglementează – în mod implicit – că pentru persoanele născute începând cu anul 1976 vârsta standard de pensionare este de 60 de ani”, arată Curtea.

După ce a identificat aceste 2 hibe în lege, CCR a concluzionat că se încalcă principiile ”independenței justiției” și ”securității juridice”.

De ce spune CCR că este neconstituțională tăierea pensiilor speciale ale magistraților prin recalculare 

Și aici, CCR a identificat două hibe în lege:

  • Una ar fi că pensia de serviciu a magistraților trebuie ”să fie cât mai apropiată posibil de aceea a ultimei remunerații primite”. De regulă, magistratul a avut un venit mai mare la finalul carierei. Or, stabilirea unei baze de calcul la 80 % din salariile primite în toata cariera, deci luarea în calcul și a salariilor mai mici de la începutul carierei, ar conduce la reducerea pensiei ceea ce ar fi neconstituțional întrucât se încalcă principiul ”securității juridice”.

<<Cu privire la baza de calcul, se constată că aceasta trebuie raportată la venitul brut de la momentul deschiderii dreptului la pensie de serviciu pentru a reflecta un nivel cât mai apropiat de venitul aferent funcției, gradului profesional, vechimii avute în vedere la data pensionării.

Atunci când Curtea a stabilit că valoarea pensiei de serviciu trebuie să fie cât mai apropiată de „cuantumul venitului ce reprezintă indemnizaţia pentru activitatea desfăşurată în calitate de magistrat” și a făcut referire la actele internaționale cu privire la stabilirea acestui moment cât mai aproape de cel al ultimei remunerații (…), nu a avut în vedere o diluare a bazei de calcul, din contră, indiferent de modul său de stabilire – respectiv de mijlocul utilizat –, aceasta trebuie să reflecte în final un cuantum care să susțină obiectivul primordial fixat de Curte cu privire la cuantumul pensiei de serviciu rezultate.

Însă adunarea cuantumului indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor cu caracter permanent din cei 25 de ani necesari pensionării și împărțirea sumei rezultate la 300 pentru a determina baza de calcul constituie un aspect lipsit de raționalitate în stabilirea unei pensii de serviciu pentru că, în realitate, reprezintă o modalitate de reducere a bazei de calcul, care nu poate conduce, în mod obiectiv, la un cuantum al pensiei cât mai apropiat de cel al venitului ce reprezintă indemnizaţia pentru activitatea desfăşurată în calitate de magistrat.

Categoric, jurisprudența Curții Constituționale nu obligă la stabilirea bazei de calcul ca fiind venitul aferent ultimei luni anterioare pensionării, dar exclude posibilitatea ca baza de calcul să fie stabilită prin raportare la media veniturilor persoanei dintr-un interval de 25 de ani, interval în care aceasta a avut diferite funcții, grade, vechimi care nu corespund cu un moment contemporan cu cel al ieșirii la pensie.

Astfel, în stabilirea bazei de calcul poate fi luată în discuție o formulă care să dea expresie veniturilor funcției/gradului/vechimii avute la timpul pensionării, permițând ca valoarea pensiei de serviciu să fie cât mai apropiată posibil de aceea a ultimei remunerații primite>>, arată CCR în motivare.

  • O altă hibă ar fi că pensiile aflate în plată nu pot fi tăiate retroactiv prin recalcularea bazei de calcul.

Întrucât recalcularea pensiilor aflate în plată după o formulă care diminuează baza de calcul avută în vedere la data dobândirii dreptului de pensie are drept consecință diminuarea drepturilor aflate în plată, rezultă că art.III din legea criticată încalcă principiul securității juridice în componenta sa privitoare la neretroactivitatea legii”, arată CCR.

De ce CCR spune că nu pot fi tăiate pensiile magistraților aflate în plată prin impozitarea suplimentară a părții de necontributivitate.

Măsura – spune CCR – ar fi discriminatorie în condițiile în care s-ar aplica doar magistraților, nu și militarilor, spre exemplu.

Curtea reiterează că statul este liber să decidă cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau să aleagă tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri.

Singura condiţie impusă statului este aceea de a respecta principiul nediscriminării, fiind absolut necesar ca măsura de reformare a regimului fiscal privind pensiile obţinute în baza unor legi sau statute speciale să fie aplicabilă tuturor categoriilor de beneficiari ai unor astfel de pensii, fără distincţie”, arată CCR.

Context.  Odată ce decizia Curții Constituționale a fost publicată în Monitorul Oficial, Parlamentul se poate reuni în sesiune extraordinară pentru a pune legea pensiilor speciale în acord cu decizia CCR.

Reforma pensiilor speciale este o condiție asumată de guvern pentru a primi fondurile europene din PNRR.

 

Publicitate electorală

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

18 comentarii

  1. Pentru că poate! „Ciocu mic, acum noi suntem la putere!”

    • Iohannis, Rareș Bogdan, Ciolacu, AUR care votează cu alianța in Parlament, haita de după 89 PSD-PNL-UDMR-AUR nu vrea să scape de pensii speciale și se fac că nu sunt lăsați! 🤮🤮🤮

  2. Cateva sute de mii de oameni in strada, neplata taxelor si impozitelor o perioada si usl/ccr vor desfiinta pensiile speciale in fix 30 de zile, constutional. Nu in zeci de ani de acum incolo.
    Cat timp boborul doarme in bocanci, astia or sa urineze pe el cu jet

  3. Legea e proasta, facuta cu picioarele dar asta nu inseamna ca e neconstitutionala. Niciunul din motivele astea nu se refera la constitutie. Nu c-ar fi o surpriza.
    Evident ca nu pot indica ce articol din Constitutie este incalcat pentru ca ei inventeaza pe loc reguli si principii.
    Mai votati mafia USL ca tot escroci o sa trimita in CuCuRu.

  4. Da . Curtea are dreptate .
    Iar supraimpozitarea suplimentara numai pt o anumita categorie de speciali, si nu pt toti beneficiarii de pensii speciale, nu este morala .

    • Normal ca CCR are „dreptate” sa nu desfiinteze pensiile speciale, ei toti fiind pensionari speciali. Doar n-o sa-si taie singuri craca desi sint clar in conflict de interese.

  5. Nimeni nu e mai presus de legislativul ales de popor. Pensiile astea au fost date prin legi trecute prin parlament. Trebuie abrogate acele legi, una cate una. Nu au legatura cu constitutia. Gargara cu dreptul castigat e doar abureala. Nu le-au castigat pentru ca nu au contribuit. Au fost date prin abuz de putere, trafic de influenta, coruptie, etc. Abrogarea este masura de revenire la normal. Politicienilor le este frica sa o face deoarece mai toti au dosare in sertarele judecatorilor. Un parlament de infractori.

  6. ei vorbesc de discriminare intre speciali dar despre discriminarea dintre ei si oamenii obisnuiti nu cartesc nimic

  7. Si cand au votat aceste legi, atunci nu s-a creat o situatie absurda sau discriminare? Doar acum se creaza? Noi cei care muncim pana la 65 de ani si avem pensie in functie de contributii, nu suntem discriminati?

  8. Toți avem dreptate…. pe net!

  9. Singura soluție…. și desființate toate aceste căpușe. Auzi, discriminare între specialii nesimțiți. Dar între Dorneanu cu 120.000 de lei și muncitorul cu 2000 nu e discriminare, deștepților ? Pensionat la 47 de ani ? Foarte bine, cu pensia contributivă diminuată proporțional până la împlinirea vârstei de 65 de ani, cum ne pensionăm toți.

  10. Pentru CCR și matematica e neconstituțională.

  11. Adica orice crestere a varstei de pensionare pentru orice categorie sociala va fi ”bruscă”, ”intempestivă” și ”discriminatorie” pentru niste persoane nascute dupa o anumita data calendaristica, corect? Caci toti (orice categorie sociala) suntem egali in fata constitutie, nu? Ghinion pentru francezi! Daca aveau constitutia noastra…