Instanțele aplică haotic decizia CJUE privind prescripția: Înalta Curte NU ţine cont de verdictul Curţii de la Luxemburg / Curtea de Apel Constanța a ținut cont de hotărârea europeană într-un dosar de încăierare/ Alte instanțe dezbat decizia CJUE

Instanţele româneşti aplică haotic decizia Curţii de Justiţie a UE (CJUE) din 24 iulie 2023 care a statuat faptul că deciziile CCR privind prescripţia din 2018 şi 2022 nu pot reatroactiva pe principiul legii penale mai favorabile până la data intrării în vigoare a noului Cod penal din 1 februarie 2014.

CA Constanţa a aplicat decizia CJUE în cazul unui interlop din clanul Ştefana din Tuzla

Deşi la data pronunţării deciziei CJUE, opinia majoritară în rândul magistraţilor consultați de G4Media.ro era că hotărârea europeană se aplică strict în procesele de fraudă cu fonduri europene, evaziune fiscală și contrabandă din moment ce CJUE a analizat o sesizare a Curții de Apel Brașov într-un dosar care vizează aceste infracțiuni, iată că acum o instanţă a Curţii de Apel Constanţa a aplicat principiile enunţate de CJUE într-un dosar de încăierare.

E vorba de o contestaţie în anulare prin care un interlop din Tuzla cerea să fie eliberat din penitenciar pe motiv că înfracţiunea de încăierare pentru care a fost condamnat ar fi fost prescrisă ca urmare a deciziilor CCR privind prescripţia, potrivit motivării publicate pe portalul rejust.ro.

Pe 21 ianuarie 2021, CA Costanţa l-a condamnat pe Mihai Ştefana, membru al unui clan din Tuzla, la 4 luni de închisoare pentru că în 2016 s-a bătut cu alţi scandalagii în barul City din Eforie Nord. Individul mai avea o condamnare de 3 ani de detenţie cu suspendare din 2013. Prin urmare, instanţa i-a revocat suspendarea, a contopit pedepsele şi l-a condamnat la 3 ani şi 4 luni de închisoare cu executare. Pe 3 august 2023, CA Constanţa i-a respins contestaţia în anulare invocând decizia CJUE din 24 iulie 2023.

Cum a argumentat CA Constanţa

„Confirmarea faptului că deciziile Curții Constituționale a României produc efecte numai pentru viitor (…) este evidențiat cu atât mai mult și prin Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene pronunțată în data de 24.07.2023 în cauza C-107/23, deoarece răspunsul la cea de a doua întrebare privește o problemă juridică, specifică dreptului național, care nu poate comporta abordări diferențiate, în funcție de natura infracțiunii ce constituie obiect al unei cauze penale, din rațiuni ce privesc necesitatea respectării egalității de tratament a cetățenilor în fața legii, prevăzut de (…)

Prin această decizie, în care a fost analizat principiul supremației dreptului uniunii Europene s-a hotărât, printr-un răspuns la o de a doua întrebare adresată de instanța de trimitere, că instanțele unui stat membru sunt obligate să lase neaplicat un standard național de protecție referitor la principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) care permite repunerea în discuție, inclusiv în cadrul unor căi de atac îndreptate împotriva unor hotărâri definitive, a întreruperii termenului de prescripție a răspunderii penale prin acte de procedură intervenite înainte de o asemenea invalidare.

Pentru toate aceste motive, Curtea, în baza art.431 Cod de procedură penală, va respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de către contestatorul (…)”, arată CA Constanţa în motivarea deciziei

Altele instanţe rămase în pronunţare repun dosarele pe rol pentru a dezbate hotărârea europeană

Este cazul mai multor Curţi de apel din ţară care, în dosare de evaziune fiscală, grup infracţional organizat sau farudă cu fonduri europene, au stabilit termene pentru a discuta efectele deciziei CJUE.

Spre exemplu, pe 28 iulie 2023, Curtea de Apel Suceava a repus pe rol dosarul unor crescători de animale care au fost trimişi în judecată de DNA pentru o fraudă cu fonduri europene de peste 1 milion de lei. Detalii aici la punctul 2.

Alte exemple aici, aici, aici şi aici.

Alte instanţe, printre care Înalta Curte, nu ţin cont de verdictul Curţii de la Luxemborug

Deciziile acestor instanţe au fost mediatizate şi aplaudate pe larg de publicaţia Lumea Justiţiei. Vezi aici şi aici. Interesant că o astfel de atitudine suveranistă prin care Înalta Curte NU ţine cont de hotărârea CJUE vine inclusiv din partea unor judecătoare considerate de bună-credinţă precum Rodica Aida Popa sau Francisca Vasile.

Parchetul general a cerut Înaltei Curţi să spună clar cum se aplică decizia CJUE

„Având în vedere multiplele opinii juridice exprimate în spațiul public și pentru a preveni generarea unei practici neunitare în aplicarea Deciziei CJUE din 24 iulie 2023 în cauza C-107/23, în cuprinsul motivelor de recurs în casație a fost formulată și o cerere de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept”, a explicat PÎCCJ într-un comunicat din 31 iulie 2013.

Context. Peste 5.000 de dosare – unele cu inculpați celebri, unii dintre ei având decizii de condamnare de ani grei de închisoare în primă instanță, cazuri cu fapte grave și prejudicii mari – s-au închis pentru că faptele s-ar fi prescris ca urmare a aplicării de către instanțele naționale a deciziilor CCR și ÎCCJ privind prescripția.

Ca urmare a deciziilor suveraniste ale CCR și ÎCCJ, faptele penale se prescriu mult mai repede în perioada 2014 – 2022.

Curtea Constituțională a decis anul trecut că, între iunie 2018 și mai 2022, nu a existat prescripție specială, un instrument care permitea prelungirea perioadei în care pot fi trase la răspundere faptele penale după ce suspectului i s-a comunicat faptul că este anchetat.

Apoi, pe 25 octombrie 2022, Înalta Curte a decis că absența acestui instrument (prescripția specială) în perioada 2018-2022 reprezintă lege penală mai favorabilă și retroactivează până la 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a noului cod penal. Prin urmare, ÎCCJ a prelungit perioada în care faptele penale se prescriu mult mai repede la perioada 2014 – 2022.

Pe 24 iulie 2023, CJUE a decis că deciziile CCR privind prescripția nu pot reatroactiva pe principiul legii penale mai favorabile până la data intrării în vigoare a noului Cod penal, 1 februarie 2014, întrucât presupune lipsă de previzibilitate a legii și se încalcă autoritatea de lucru judecat, au explicat mai mulți magistrați pentru G4media.ro.

Prin urmare, CJUE a redus perioada în care faptele se presciu mult mai repede de la 2014 – 2022 la 2018 – 2022. Pe scurt, dosarele nu se mai prescriu atât de repede pe cât ÎCCJ interpretase deciziile CCR.

Citește mai multe aici despre decizia istorică a CJUE privind prescripția.

Citește aici un top 10 al celor mai importante dosare care s-au prescris ca urmare a deciziilor CCR și ÎCCJ.