DNA a depus recurs în casație în cazul Ioana Băsescu – Elena Udrea, cale extraordinară de atac după decizia Curții de Justiție UE legată de prescripție (surse)

DNA a depus recurs în casație, o cale extraordinară de atac, în cazul Ioana Băsescu – Elena Udrea, după ce Înalta Curte a dat în 11 iulie un verdict definitiv de încetare a procesului penal ca urmare a aplicării deciziilor CCR privind prescripția, au declarat pentru G4Media surse judiciare.

În acest caz, fiica fostului președinte al României, Ioana Băsescu, și favorita lui, Elena Udrea, au primit, în primă instanță, 5 ani, respectiv 8 ani de detenție cu executare pentru corupție.

Decizia fost luată după ce procurorii DNA au ajuns la concluzia că hotărârea CJUE – care permite magistraților români să nu țină cont de deciziile CCR și ÎCCJ privind prescripția și să nu mai închidă dosarele penale – se aplică și în cazurile de corupție, nu doar în cele de fraudă cu fonduri europene, evaziune și contrabandă.

G4Media a scris că în mediile juridice, opiniile sunt împărțite privind impactul deciziei CJUE. Unii magistrați consultați consideră că decizia CJUE se aplică strict în procesele de fraudă cu fonduri europene, evaziune fiscală și contrabandă din moment ce CJUE a analizat o sesizare a Curții de Apel Brașov într-un dosar care vizează aceste infracțiuni.

Alți magistrați susțin că, dimpotrivă, decizia CJUE vizează inclusiv dosarele de corupție în condițiile în care hotărârea vorbește de riscul de impunitate în fața legii prin aplicarea hotărârilor CCR și ÎCCJ, iar prin Tratatul de aderare la UE (TUE), România s-a angajat să combată și corupția, nu doar frauda cu fonduri europene.

În plus – au explicat magistrați pentru G4Media.ro – decizia CJUE a înlăturat interpretarea Înaltei Curți potrivit căreia deciziile CCR privind prescripția reprezintă lege penală mai favorabilă și retroactivează până la 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a noului Cod penal. Iar argumentația CJUE este valabilă și în cazul dosarelor de corupție, nu doar al celor de fraudă cu fonduri europene.

Cert este că pe rolul CJUE există cel puțin trei cauze similare – C-74/23, C-75/23 și C-131/23 – în care a fost întrebată, tot de CA Brașov, dacă poate să nu aplice deciziile CCR și ÎCCJ privind prescripția și în dosarele de corupție.

Context. Peste 5.000 de dosare – unele cu inculpați celebri, unii dintre ei având decizii de condamnare de ani grei de închisoare în primă instanță, cazuri cu fapte grave și prejudicii mari – s-au închis pentru că faptele s-ar fi prescris ca urmare a aplicării de către instanțele naționale a deciziilor CCR și ÎCCJ privind prescripția.

Ca urmare a deciziilor suveraniste ale CCR și ÎCCJ, faptele penale se prescriu mult mai repede în perioada 2014 – 2022.

Curtea Constituțională a decis anul trecut că, între iunie 2018 și mai 2022, nu a existat prescripție specială, un instrument care permitea prelungirea perioadei în care pot fi trase la răspundere faptele penale după ce suspectului i s-a comunicat faptul că este anchetat.

Apoi, pe 25 octombrie 2022, Înalta Curte a decis că absența acestui instrument (prescripția specială) în perioada 2018-2022 reprezintă lege penală mai favorabilă și retroactivează până la 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a noului cod penal. Prin urmare, ÎCCJ a prelungit perioada în care faptele penale se prescriu mult mai repede la perioada 2014 – 2022.

Acum, CJUE a decis că deciziile CCR privind prescripția nu pot reatroactiva pe principiul legii penale mai favorabile până la data intrării în vigoare a noului Cod penal, 1 februarie 2014, întrucât presupune lipsă de previzibilitate a legii și se încalcă autoritatea de lucru judecat, au explicat mai mulți magistrați pentru G4media.ro.

Prin urmare, CJUE a redus perioada în care faptele se presciu mult mai repede de la 2014 – 2022 la 2018 – 2022. Pe scurt, dosarele nu se mai prescriu atât de repede pe cât interpretase ÎCCJ deciziile CCR.