Florin Buhuceanu: România a atacat decizia CEDO pentru protecția familiilor formate din persoane de același sex cu argumentele Rusiei, care a invocat că societatea nu ar fi pregătită / Luna trecută, România semna pentru susținerea comunității LGBTQ+ din Ungaria

Contestația statului român în cazul deciziei CEDO care privește cuplurile gay din România, comunicată duminică de Ministerul Afacerilor Externe, nu conduce automat la rejudecarea cauzei, a declarat pentru G4Media.ro Florin Buhuceanu, președinte al asociației Accept. Marea Cameră a CEDO se va pronunța în termen de cel mult câteva luni în legătură cu legitimitarea cererii, a dăugat el. Șansele ca ea să fie admisă sunt foarte mici este de părere și Csaba Asztalos, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD).

Jurisprudența Curții este solidă, spune acesta, o contestație similară fiind respinsă recent în cazul Rusiei. Asztalos a declarat pentru G4Media.ro că, pe lângă previzibilele presiuni politice de dinaintea unui an electoral, Guvernul a fost presat și de anumite culte religioase, altele decât BOR, pentru a ataca decizia CEDO.

Ministerul Afacerilor Externe a transmis cerere de retrimitere la Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului a grupului de cauze Buhuceanu şi alţii împotriva României, în urma unei decizii adoptate în ședința de guvern. În luna mai, CEDO obligase România, printr-o decizie, să recunoască prin lege și să protejeze drepturile cuplurilor formate din persoane de același sex care vor să devină oficial o familie.

”Evaluarea admisibilităţii cererii de retrimitere este de competenţa unui Colegiu de cinci judecători ai Marii Camere. Astfel, supunerea efectivă a cauzei spre reexaminarea Marii Camere este independentă de voinţa părţilor, fiind un atribut exclusiv al Colegiului de cinci judecători, care evaluează oportunitatea retrimiterii într-o procedură
necontradictorie, nepublică şi fără a oferi motive pentru respingerea sau admiterea cererii.

Cu privire la modul în care colegiul de cinci de judecători se raportează la cererile de retrimitere, este important de menţionat că membrii acestuia nu evaluează pertinenţa argumentelor pe fondul cauzei, ci examinează strict îndeplinirea condiţiilor stabilite de articolul 43 din Convenţie”, a precizat Ministerul Afacerilor Externe într-un răspuns pentru G4Media.

Contestația MAE vine în contextul în care România a semnat chiar în luna iulie o declarație comună de susținere a comunității LGBTQ+ din Ungaria, pentru marșul Budapest Pride, care s-a desfășurat într-un climat de tensiune din cauza politicilor guvernului Orban. Declarația a fost publicată de Ambasada SUA la Budapesta, iar pe lista semnatarilor apare și ambasada României.

”Subliniem necesitatea ca liderii și guvernele, aici și în alte părți, să dea dovadă de respect și să protejeze drepturile persoanelor și comunităților LGBTQI+ și să elimine legile și politicile care le discriminează”, scria în documentul semnat de Ambasada României la Budapesta. De altfel, în România, marșul Bucharest Pride a scos anul acesta în stradă un număr record de peste 25.000 de participanți.

”Este o decizie inexplicabilă, având în vedere că nu s-a schimbat nimic radical în România, din luna mai până în august, este doar lipsă de voință politică. Nu e acceptabil pentru o țară democratică să nu ofere protecție unor astfel de familii. Este o decizie rușinoasă, fără precedent în Uniunea Europeană. Argumentele României au fost pe aliniament cu cele ale Rusiei, care a invocat de asemenea că societatea nu ar fi pregătită”, a declarat pentru G4Media, Florin Buhuceanu, președintele asociației ACCEPT, inițiatoarea demersului la CEDO.

Italia și Grecia sunt țări europene care au fost, de asemenea obligate de CEDO să recunoască drepturile familiilor formate din persoane de același sex, iar deciziile în cauză au fost transpuse în legislația națională în termen de câteva luni. Însă nicio altă țară UE în afara de România nu a mai contestat până acum o astfel de decizie a CEDO. Doar Rusia a aplicat anul trecut o strategie similară, iar contestația ei a fost respinsă.

”Demersul Guvernului de a ataca decizia este fără rost deoarece este previzibil ca Marea Cameră își va apăra jurisprudența care este solidă în această speță. Avem precedentul într-un caz similar împotriva Rusiei. Cred că decizia de a contesta vine mai curând ca urmare a unor presiuni politice din zona conservatoare și din partea unor culte religioase, în afară de BOR, care ar fi făcut adrese la Guvern în favoarea unei astfel de acțiuni”, a comentat pentru G4Media Csaba Asztalos.

Plângerea formulată de Asociația ACCEPT și 21 de familii împotriva Statului Român, prin care s-a sesizat încălcarea dreptul la respectarea vieţii private şi de familie în cauza a fost admisă de CEDO în luna mai. Hotărârea a venit la 4 ani după ce 42 de persoane au dat în judecată statul român din cauza lipsei de recunoaștere și protecție legală pentru familiile lor. România avea la dispoziție trei luni să conteste decizia. Dacă cererea de retrimitere va fi respinsă de Marea Cameră a CEDO, România va fi obligată ca într-un timp rezonabil să aplice decizia CEDO prin modificarea legislației naționale.