Italia a blocat acordul în UE pe tema migrației și azilului, un subiect crucial pentru ca Austria să renunțe la veto-ul pe Schengen împotriva României. Guvernul Meloni, așteptat să își flexibilizeze decizia după ce Germania a acceptat un compromis major

După ce Germania a acceptat un compromis îndelung așteptat, Italia a blocat printr-o mișcare surprinzătoare reforma emblematică a UE privind migrația. În timpul unei reuniuni a miniștrilor de interne ai UE, Roma, printr-o decizie de ultimă oră, a suspendat o decizie privind așa-numitul regulament de criză, spulberând astfel speranțele de a ajunge la un acord până la sfârșitul zilei, anunță Politico. Cu toate acestea, Ylva Johansson, șefa departamentului de afaceri interne al UE, a garantat că ambasadorii UE vor semna acordul în zilele următoare.

• De ce subiectul e crucial pentru România: Guvernul Austriei a anunțat public în repetate rânduri că nu va fi de acord cu primirea României și Bulgariei în spațiul Schengen cât timp sistemul european de migrație și azil nu este reformat profund. Migrația este o temă politică și socială extrem de importantă la Viena, după ce un raport oficial arată că arată că în 2022 au fost arestaţi în Austria cu 61% mai mulţi traficanţi de persoane decât în 2021, iar centrele de primire din Austria sunt pline.

Subiectul care a suscitat cele mai multe controverse este un mecanism de criză menit să contribuie la o reacţie europeană rapidă şi coerentă în cazul unui aflux masiv de migranţi într-o ţară a Uniunii Europene, aşa cum a fost cazul în timpul crizei din 2015-2016, scrie și Agerpres.

Germania, care până acum a refuzat să susţină textul, invocând motive umanitare, a fost de acord cu propunerea în cursul reuniunii de la Bruxelles. La finalul întâlnirii, ministrul de Interne spaniol, Fernando Grande-Marlaska Gomez, a cărui ţară asigură preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a constatat că textul de compromis este susţinut de o ”largă majoritate” a statelor membre UE.

”Vorbim despre migraţie, care este o provocare europeană cu care ne confruntăm toţi”, a spus demnitarul spaniol într-o conferinţă de presă. El i-a mandatat pe ambasadorii statelor membre să aprobe oficial această ultimă componentă a pactului privind migraţia şi azilul, care apoi va face obiectul negocierilor cu Parlamentul European.

Însă compromisul a provocat obiecţiile Italiei, care prin vocea ministrului de Externe, Antonio Tajani, aflat în vizită la Berlin, a cerut mai mult timp pentru analizarea mai detaliată a acestei propuneri, inclusiv din punct de vedere juridic. Potrivit presei italiene, reticenţele Romei sunt cauzate de concesiile făcute Germaniei mai ales cu privire la protejarea ONG-urilor implicate în operaţiunile de salvare pe mare.

Textul prevede, în cazul unui aflux ”masiv şi excepţional” de migranţi, punerea în practică a unui regim mai puţin protector pentru solicitanţii de azil decât procedurile obişnuite.

Cotidianul italian La Repubblica scrie însă că guvernul de la Roma nu a închis ușa unui acord, dimpotrivă. Există încrederea că motivele Italiei vor fi ascultate. Sau, cel puțin în parte, înțelese. Că va fi limitată trecerea regulamentului care exclude ca ONG-urile să poată „exploata” migranții pentru a destabiliza o țară. Dar sentimentul este că aprobarea Italiei va veni în cele din urmă.

Un progres în această privință ar deschide calea pentru un acord privind reforma politicii UE în materie de azil înainte de alegerile europene din iunie, după aproape 10 ani de încercări eșuate de reformă. „Italia nu a spus nu… a cerut doar timp”, a declarat ministrul italian de externe Antonio Tajani, în cadrul unei conferințe de presă la Berlin, alături de omologul său german Annalena Baerbock. Tajani a adăugat că este nevoie de mai mult timp „pentru a examina conținutul acestei propuneri din punct de vedere juridic”.

Deși pe ordinea de zi nu era prevăzut niciun vot, la reuniunea de joi, miniștrii și-au propus să ajungă la un acord politic.

La începutul zilei, guvernul de centru-stânga al Germaniei a renunțat la dreptul de veto asupra acordului, facilitând un acord privind regulamentul de criză care detaliază modul în care țările de frontieră ale UE tratează persoanele care solicită azil în timpul unor vârfuri de migrație. Inițial, Verzii – care fac parte din coaliția de guvernare germană – au cerut scutirea minorilor de la controalele la frontieră și s-au opus încercărilor de a diminua drepturile migranților în perioade de criză. „Astăzi, vom accepta acest compromis”, a declarat ministrul german de interne Nancy Faeser în fața colegilor miniștri de interne din UE, în timpul unei sesiuni publice desfășurate dimineața la Bruxelles.

Renunțarea Germaniei la dreptul de veto înseamnă că, din punct de vedere tehnic, acordul ar trebui să aibă suficiente voturi pentru a trece. Însă trei diplomați au declarat pentru Politico că, fără Roma la bord, orice acord este imposibil din punct de vedere politic. Italia a înregistrat recent noi vârfuri de sosiri de migranți din Africa de Nord prin Marea Mediterană.

Într-o serie de concesii de ultim moment menite să îi liniștească pe Verzii germani, președinția spaniolă a Consiliului a propus un text care oferea garanții mai puternice privind drepturile omului pentru migranți. Dar Italia a avut îndoieli cu privire la noul limbaj, au declarat alți doi diplomați. În special, Italia s-a opus unei formulări mai blânde cu privire la misiunile de salvare a migranților, care a fost adăugată la cel mai recent proiect de acord, consultat de POLITICO, potrivit acelorași doi diplomați.

Astfel de organizații neguvernamentale sunt un ghimpe în coasta guvernului de dreapta al Italiei, care se află în conflict cu Berlinul din cauza finanțării de către guvernul german a misiunilor umanitare de salvare în largul coastelor italiene.

Miniștrii UE se confruntă cu presiuni din ce în ce mai mari pentru a aproba un acord pe fondul creșterii numărului de migranți care ajung în Italia și înaintea alegerilor europene de anul viitor. Săptămâna trecută, Parlamentul European a blocat discuțiile pe marginea unor dosare-cheie ale pactului UE privind migrația, inclusiv regulamentul privind criza, în încercarea de a obliga țările membre să îl aprobe cât mai curând posibil.