VIDEO Senatorul AUR Sorin Lavric a omagiat un legionar în Parlament, la două săptămâni după întâlnirea lui George Simion cu ambasadorul Israelului / Liderul AUR a condamnat ferm antisemitismul

Senatorul AUR Sorin Lavric l-a omagiat pe Tache Rodas, lider al unei grupări legionare și deținut politic, în cadrul unei declarații politice din Parlamentul României, de pe 13 septembrie, după cum rezultă din intervenția senatorului publicată pe Youtube. Declarația a fost făcută la două săptămâni de la întâlnirea liderului George Simion cu ambasadorul Israelului în România. Atunci, într-un comunicat de presă, George Simion a condamnat antisemitismul și a recunoscut responsabilitatea României în privința Holocaustului.

Întrebat dacă partidul s-a răzgândit în privința poziționării cu privire la evrei, Sorin Lavric a explicat că l-a omagiat pe liderul unei unități din Ploiești a Frățiilor de Cruce, datorită substanței sale omenești, nu a apartenenței politice.

”Pe toți deținuții politici evocați în Senat nu i-am elogiat grație apartenenței politice, ci pentru faptele lor. L-am cunoscut în carne și oase, este un simbol de abnegație națională. Nimeni nu neagă Holocaustul, nimeni nu-l contestă. Nu a existat nicio legătură între Tache Rodas și Holocaust. Legionarii nu au săvârșit Holocaustul. Acești oameni sunt nedreptățiți, nu ne gândim la stofă, la rangul intelectual. Eu l-am omagiat pentru substanța lui omenească”, a declarat Sorin Lavric pentru G4Media.

În declarația sa politică, Sorin Lavric nu a folosit termenul legionar, ci a menționat doar de apartenența lui Tache Rodas la mișcarea naționalist-creștină. Totuși, biografia lui Tache Rodas arată că, în 1942, a devenit liderul unei unități a Frățiilor de Cruce, organizație de tineret a mișcării legionare (Garda de Fier), înființată de Corneliu Zelea Codreanu.

”Legionarismul este un episod încheiat în istoria României și nu ne propune să înviem legionarismul, ci să apărăm latura naționalist-creștină”, a adăugat Sorin Lavric.

Cu doar două săptămâni în urmă, pe 28 august, liderul AUR George Simion se întâlnea cu ambasadorul Israelului la București, Reuven Azar. Un comunicat de presă AUR transmis după întâlnire, menționa că ”domnul Simion a condamnat ferm antisemitismul, a declarat că Partidul AUR are toleranță zero față de acesta și a precizat că legislația penală românească pedepsește aspru orice manifestare de susținere și admirație pentru criminalii de război sau pentru membrii Gărzii de Fier care au participat la Holocaust, inclusiv pentru Ion Antonescu”.

AUR: George Simion a recunoscut responsabilitatea României pentru Holocaustul evreilor români / România ar trebui să predea în cadrul disciplinei de istorie națională această pagină importantă a trecutului/ AUR afirma despre Holocaust că este ”o temă minoră”

UPDATE 18.20 Întrebat de G4Media dacă gestul senatorului AUR nu-i pune la îndoială recentele declarații prin care a condamnat ferm antisemitismul, George Simion a declarat:

”Nu știam despre aceasta evocare. Am cercetat pe internet cine este acest domn Rodas evocat de senatorul Sorin Lavric de la tribuna Senatului. Am găsit pe Wikipedia următoarele:

Rodas a fost arestat prima dată pentru apartenență la Frățiile de Cruce în 1942, când era elev la Liceul Comercial „Spiru Haret” din Ploiești. Condamnat la cincisprezece ani de muncă silnică, a fost eliberat în aprilie 1944 prin decret și rearestat după doar patru luni. Plimbat prin mai multe închisori, a reușit să evadeze din lagărul de la Slobozia în septembrie 1945 și a fost reîncarcerat abia pe 17 mai 1948.

Anchetat mai bine de un an, a fost condamnat de Tribunalul Militar Brașov la cinci ani de închisoare corecțională și a fost închis la Ploiești, Târgșor, Poarta Albă, Peninsula, Pitești, Gherla. Fiind elev, a fost trimis la Târgșor, unde a fost considerat periculos de autorități, motiv pentru care a fost izolat într-o cameră alături de alte vârfuri. La sfârșitul lunii octombrie a fost transferat la Canal, dar nu a stat aici decât până pe 9 februarie 1951. La Pitești a fost torturat începând cu 25 martie într-un lot alături de alți elevi sosiți în cursul anului 1951 în închisoare și câțiva studenți. Comitetul de agresori era condus de Eugen Țurcanu, Constantin Juberian și Tudor Stănescu. A fost strâns de gât, sugrumat, lovit cu capul de paturi și cu frânghia udă la cap. Țurcanu se înfuria pe cei care rezistau bătăilor și l-a întrebat pe Mihai Buracu de ce nu vor să își facă demascarea: „Dacă Rodas Tache merge cu reeducarea, atunci merg și eu”. Rodas a fost iarăși bătut, dar s-a simțit întărit moral datorită răspunsului. A cunoscut și batjocurile din Săptămâna Mare, când au fost obligați să se dezbrace și să umble în cerc, în patru labe, lingând dosul celui dinainte, sub ciomegele și aplauzele agresorilor, ori să se „închine” unui organ genital confecționat din săpun.

Am mai găsit date pe siteul Memorialului Pitești și într-un reportaj făcut de Carmen Avram.

Nu am găsit vreo crimă comisă de Rodas și nici vreun act de participare la vreo acțiune antisemită sau în Holocaust. Am cerut istoricilor să caute și în arhive. În caz că există acest lucru, voi cere personal sancționarea dură a senatorului Lavric.”

Presa israeliană monitorizează derapajele lui Simion

Într-un interviu acordat acum câteva zile la radio, George Simion s-a referit la fostul lider al partidului naționalist extremist din România, Corneliu Vadim Tudor, afirmând că „tot ce a spus el a fost adevărat”, a relatat luni publicația israeliană Haaretz.

Haaretz: După ce s-a întâlnit cu ambasadorul Israelului, șeful partidului de extremă-dreapta AUR din România îl laudă pe fostul lider antisemit Corneliu Vadim Tudor / Comentariile lui Simion pun la îndoială sinceritatea declarației emise de AUR despre Holocaust

Vadim Tudor, care timp de 20 de ani s-a numărat printre liderii dreptei naționaliste și a condus partidul de extremă-dreapta România Mare, era cunoscut pentru remarcile sale antisemite și pentru că a negat Holocaustul. În diferite momente, el a spus că „nu a existat niciun Holocaust în România” și a exprimat sentimente profund antisemite.

La rândul său, ambasadorul Reuven Azar a explicat săptămâna trecută, într-un interviu pentru Digi24, de ce s-a întâlnit în august cu George Simion.

”Când oamenii ies în față și spun lucrurile corecte, cum ar fi, de exemplu, asumarea responsabilității pentru Holocaustul care a avut loc în România, pe teritoriile pe care România le-a controlat în cel de-al Doilea Război Mondial, condamnarea antisemitismului, adoptarea definiției IHRA a antisemitismului, interzicerea elogierii criminalilor de război și susținerea educației pentru Holocaust, când oamenii fac un pas în față, spun aceste lucruri și declară că vor să le respecte, le oferim o șansă. Așa că începem un dialog. Nu înseamnă un cec în alb, sau că pot reveni sau pot adopta un comportament pe care poate l-au avut în trecut. Încercăm să privim spre viitor, pentru că am mai văzut oameni care au declarat aceste lucruri și, în multe cazuri, s-au schimbat,sau au adoptat un nou cod de conduită. Nu știu ce se va întâmpla. Cred că acest lucru este în concordanță cu ceea ce am făcut în trecut. Și sper că aceste declarații vor face față realității și noi, desigur, vom urmări asta”, a spus Reuven Azar.

Cronologia glorificării legionarismului de către AUR

Liderii AUR au glorificat de-a lungul timpului, de la tribuna Parlamentului, figuri legionare. George Simion a susținut în 2020 un admirator al lui Ion Antonescu la funcția de premier al României.

În ianuarie 2022, George Simion l-a anunțat pe Călin Georgescu președinte de onoare al AUR, după ce anterior fusese opțiunea partidului pentru poziția de premier.

În 2020, Călin Georgescu i-a catalogat drept ”eroi ai neamului românesc” pe căpetenia legionară Corneliu Zelea Codreanu, autorul unor asasinate politice în perioada interbelică, și pe Ion Antonescu, autorul Holocaustului din România.

Ulterior, Georgescu a anunțat că a oprit discuțiile cu AUR.

În octombrie 2021, Claudiu Târziu, copreședintele AUR, l-a amenințat de la tribuna pe Alexandru Muraru, consilierul premierului pentru pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei, spunându-i ”O să dai socoteală pentru mizeriile pe care le verși în capul AUR”.

În discursul susținut la moțiunea de cenzură, Târziu a spus și că ”Dacă eram legionar, știți cum procedam, da? Așa, doar cu cuvintele”, referindu-se la acuzații venite din sală. Membrii mișcarii legionare au fost autorii unor asasinate politice care au zguduit România în perioada interbelică.

Copresedintele AUR, Claudiu Târziu, a participat pe iulie 2016 la o conferință organizată de șeful Mișcării Legionare, Șerban Suru. La final, Târziu s-a pozat împreună cu soția alături de Suru, potrivit aktual24.ro. Târziu, susține că nu are simpatii legionare. Dar el s-a fotografiat în iulie 2016 cu Șerban Suru, șeful Mișcării Legionare, și a participat la o conferință organizată de acesta din urmă. Evenimentul se intitula: „Prigonirea Legionarilor de regimul comunist – trecut și prezent!”.

Alexandru Muraru a criticat constant AUR, acuzându-i pe liderii partidului de extremism, xenofobie și antisemitism. Mai mult, Muraru a transmis partenerilor externi ai României o scrisoare în care acuza USR că s-a aliat cu AUR, pe care îl califica drept partid extremist.