Războiul Israel-Hamas alimentează dezbaterile și sentimentele naționaliste pe rețelele de socializare chinezești

Războiul dintre Israel și gruparea militantă palestiniană Hamas a stârnit o dezbatere aprinsă pe rețelele de socializare strict controlate din China, creând o adevărată prăpastie între cei care susțin dreptul Israelului de a riposta și o varietate de voci pro-palestiniene – inclusiv o creștere a opiniilor antisemite, scrie CNN.

Multe persoane din China au urmărit îndeaproape evoluțiile din Orientul Mijlociu și și-au postat opiniile online de când Hamas a atacat Israelul la 7 octombrie, omorând peste 1.400 de persoane și luând aproximativ 200 de ostatici despre care se crede că sunt acum reținuți în Gaza.

Conflictul a divizat opiniile de pe platforma populară Weibo în același mod în care a divizat opiniile în afara Chinei, postările despre războiul dintre Israel și Hamas ajungând în mod obișnuit în topurile de tendințe, atrăgând sute de milioane de vizualizări.

Dar, deși există multe mesaje care simpatizează cu Israelul, criticile la adresa acțiunilor sale sunt în creștere, alături de un avans al opiniilor antisemite extreme – pe care puternicii cenzori online din China le-au permis să prolifereze.

Adjunctul șefului de misiune Yuval Waks, de la Ambasada Israelului la Beijing, a declarat că sentimentul din China a fost „foarte anti-israelian și, în multe cazuri, antisemit”.

„Suntem îngrijorați că acest lucru ar crea o atmosferă otrăvitoare și ar pune în pericol, în pericol critic, israelienii din China și evreii care trăiesc în China”, a declarat Waks.

Un diplomat israelian de la ambasadă a fost înjunghiat săptămâna trecută la Beijing de un cetățean străin, deși motivația suspectului, un om de afaceri în vârstă de 53 de ani, este încă în curs de investigare.

China a condamnat „toate actele care dăunează civililor”, dar nu a condamnat în mod explicit Hamas și nici nu a numit grupul în declarațiile sale, spre deosebire de multe țări occidentale.

„Suntem puțin dezamăgiți să vedem că nu există o voce clară de condamnare din partea unei țări cu care avem o relație bilaterală bună”, a declarat Waks, adăugând că poziția guvernului dă adesea tonul în conversațiile online.

În timp ce Beijingul a încercat să adopte un ton neutru în declarațiile oficiale, acoperirea mediatică de stat a conflictului pare mai partizană, concentrându-se adesea pe atacurile aeriene ale Israelului asupra Gaza – și pe scenele de devastare pe care acestea le-au creat acolo.

În ultimele zile, guvernul chinez și-a intensificat propriile critici la adresa asediului Israelului asupra enclavei palestiniene, iar Wang Yi a acuzat Israelul că a depășit „sfera de aplicare a autoapărării” și a cerut o încetare imediată a focului.

Experții Națiunilor Unite și grupurile umanitare internaționale au cerut, de asemenea, o încetare imediată a focului și au avertizat că criza din Gaza scapă „de sub control”. Potrivit oficialilor palestinieni din domeniul sănătății, peste 3.700 de persoane au fost ucise în Gaza de la începutul ofensivei israeliene, inclusiv peste 1.500 de copii și 1.000 de femei.

Miercuri, la Beijing, într-un discurs transmis în direct de televiziunea de stat chineză, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că evenimentele din Israel „nu pot justifica pedeapsa colectivă a poporului palestinian”.

Spațiul online, strict controlat

Pe Weibo, multe dintre postările anti-israeliene cel mai des împărtășite provin de la influenceri naționaliști proeminenți care sunt adesea ostili Occidentului.

Și, în timp ce mulți au criticat acțiunile Israelului, atât din punct de vedere istoric, cât și în timpul războiului în curs împotriva Hamas, alții au împărtășit conspirații antisemite și comentarii pline de ură.

Un cont naționalist popular, care are peste 2 milioane de urmăritori, a postat meme-uri cu Adolf Hitler, în timp ce alții l-au lăudat pe fostul dictator german, care a fost responsabil de moartea a milioane de evrei în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale.

Alte conturi populare au atacat relația de lungă durată a Israelului cu Statele Unite.

Un cont bine cunoscut, cu 6,6 milioane de urmăritori, a acuzat Israelul că nu a trecut de partea Chinei atunci când a fost sancționată de SUA și a întrebat de ce China ar sprijini Israelul acum.

Cercetătorul Xiao Qiang, de la Școala de Informații de la Universitatea Berkeley din California, a declarat că marile conturi naționaliste care susțin guvernul domină adesea dezbaterea online în China, unde concurează între ele pentru a atrage atenția prin afirmații aberante.

„Se merge până la extrem pentru a atrage privirile. Există o inițiativă comercială în spate”, a spus el.

Lipsa de informații corecte contribuie, de asemenea, la promovarea stereotipurilor dăunătoare, a sugerat Xiao.

Antisemitismul există de mult timp pe internetul chinezesc și în unele zone ale mass-media de stat, unele teorii ale conspirației câștigând teren în ultimii ani și fiind citate chiar de mass-media oficiale.

Galia Lavi, director adjunct al Diane & Guilford Glazer Israel-China Policy Center din Israel, a sugerat că eșecul autorităților de a răspunde la mesajele antisemite online, „mai ales când ai un sistem de cenzură atât de eficient”, acționează ca o aprobare tacită, la fel cum China nu a reușit să condamne Hamas.

„Lipsa de condamnare a Hamas de către oficialii chinezi îi oferă sprijin”, a spus ea.

Pe măsură ce un număr tot mai mare de observatori ai Chinei și de cercetători israelieni au semnalat creșterea sentimentului antisemit în China, unii diplomați chinezi par să fi luat act de acest lucru. Duminică, ministrul adjunct de externe Hua Chunying a postat pe X, cunoscut anterior sub numele de Twitter, că „poporul chinez a oferit adăpost pentru 20.000 de refugiați evrei în Shanghai în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”.

Deși sentimentul covârșitor online este critic la adresa Israelului, nu toate vocile au adoptat aceeași poziție. Pe Weibo, unii au denunțat și „actele de terorism” ale Hamas, cerând ca aceasta să fie înfrântă, în timp ce alții și-au exprimat simpatia pentru ambele părți.

„Rămâneți alături de poporul israelian”, a scris un alt utilizator într-un comentariu recent, atrăgând 1.600 de like-uri sub o postare a Ambasadei Israelului, care și-a sporit numărul mediu de postări zilnice.

Avangarda diplomatică israeliană a fost activă pe rețelele de socializare chineze, a declarat pentru CNN Lavi, de la Diane & Guilford Glazer Israel-China Policy Center.

Ambasada israeliană a dedicat mai multe mesaje lui Noa Argamani, o tânără israeliană de origine parțial chineză, care a răpită de militanți Hamas în timpul atacului asupra unui festival de muzică soldat cu peste 260 de morți.

Dar, deși postarea a generat un anumit grad de implicare pozitivă, a atras, de asemenea, o avalanșă de critici dure. Un comentator naționalist, cu peste 190.000 de urmăritori, a întrebat de ce ar trebui să le pese de situația lui Argamani.

„Având în vedere că întreaga ei familie este acum israeliană, nu ar trebui să se adreseze guvernului israelian pentru ajutor atunci când are probleme?”, a întrebat comentatorul.

Postarea a adunat 24.000 de like-uri și a fost distribuită de peste 500 de ori. Alții au acuzat ambasada israeliană că „exploatează femei și copii pentru simpatie”.

Wendy Zhou, un cercetător doctorand care studiază internetul chinezesc la Universitatea de Stat din Georgia, a declarat că unul dintre motivele pentru care războiul a atras atât de mult atenția online în China este faptul că acesta oferă o cale de exprimare politică într-un spațiu care, de altfel, este foarte bine controlat.

China interzice platformele de socializare străine și cenzurează comentariile considerate sensibile de către Partidul Comunist Chinez. Din acest motiv, a spus ea, comentatorii transmit adesea opinii care „depășesc evenimentul în sine, împletindu-se cu percepțiile privind poziția guvernului chinez, prioritățile naționale și relația dintre stat și societate”.

Deși China a dezvoltat legături economice strânse cu Israelul în ultimii ani, sprijinul său pentru Palestina datează de zeci de ani, din epoca Mao. Beijingul a fost una dintre primele țări care a recunoscut Autoritatea Palestiniană și a susținut în mod repetat palestinienii în voturile de la ONU.

Unele dintre opiniile împărtășite pe Weibo pot fi atribuite sentimentelor antiamericane predominante și sprijinului de lungă durată al Chinei pentru cauza palestiniană, a declarat Zhou.

„Multe comentarii subliniază, de asemenea, eforturile de pacificare ale Chinei și stabilesc paralele între suferința poporului palestinian și propriile experiențe istorice ale Chinei în materie de colonizare.”