Belgia caută răspunsuri, după un fiasco judiciar “monumental” în cazul atacului din Bruxelles / Tunisia ceruse extrădarea teroristului de un an, dar dosarul a fost uitat „într-un dulap”

Autorul atacului de luni de la Bruxelles făcea obiectul unei cereri de extrădare de peste un an din Tunisia, unde a fost condamnat la 26 de ani de închisoare înainte de a evada: în acest weekend, Belgia a recunoscut un fiasco „monumental” și încercă acum să dezamorseze controversa, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

Cererea de extrădare, primită de autoritățile belgiene în august 2022, nu a fost analizată de magistratul competent din cadrul parchetului din Bruxelles: un eșec făcut public vineri seara de ministrul justiției Vincent Van Quickenborne, care și-a anunțat imediat demisia.

„Este vorba de o eroare individuală, monumentală și inacceptabilă”, a declarat el, asumându-și „responsabilitatea” pentru aceasta.

Atentatul, comis de un tunisian radicalizat de 45 de ani, rezident ilegal în Belgia, a provocat moartea a doi suedezi, care veniseră să își susțină echipa națională de fotbal. Atacatorul, Abdesalem Lassoued, a fost împușcat mortal de poliția belgiană marți dimineață.

Atacul a reaprins rapid dezbaterea privind resursele sistemului judiciar belgian și lipsa de monitorizare a profilurilor radicalizate.

După alte trei tentative nereușite din 2011 în Norvegia, Suedia și Italia, tunisianului îi fusese refuzată o cerere de azil în Belgia și făcea obiectul unui ordin de expulzare din martie 2021, care nu a fost niciodată executat.

Inițial, guvernul belgian a criticat lipsa de cooperare din partea anumitor țări de origine în ceea ce privește preluarea resortisanților lor cărora le-a fost refuzat azilul: o apărare subminată de dezvăluirea unei cereri de extrădare din partea Tunisului.

Șeful parchetului din Bruxelles, Tim De Wolf, a detaliat duminică fiascoul aparatului judiciar. „Lipsa gravă de personal a procuraturii a jucat un rol, dar (…) aceasta nu este o justificare”, a subliniat el în fața presei.

Dosar uitat „într-un dulap”

Abdesalem Lassoued a fost condamnat la „peste 26 de ani de închisoare în Tunisia, în 2005, dar a evadat din închisoare în ianuarie 2011”, a precizat magistratul.

Un deceniu mai târziu, el a fost „semnalat” de autoritățile tunisiene „la 1 iulie 2022, prin Interpol”.

Dar „notificarea roșie” a organizației internaționale nu menționa decât o cerere de extrădare „pentru evadare din închisoare” – ceea ce nu este un motiv suficient în dreptul belgian, împiedicând o prelucrare judiciară imediată, a observat ministrul de Interne, Annelies Verlinden.

Solicitarea Tunisului trebuia să fie precizată într-o „serie de anexe” la cererea sa de extrădare trimisă în Belgia la 15 august 2022 și transmisă trei săptămâni mai târziu parchetului din Bruxelles. Potrivit lui Tim De Wolf, dosarul s-a rătăcit, fiind uitat „într-un dulap”.

„Niciunul dintre colegii implicați nu-și mai amintește ce s-a întâmplat cu ea. Nu există nicio urmă de prelucrare ulterioară. Este posibil ca magistratul să fi cerut” ca dosarul să fie examinat mai târziu „pentru că erau prea multe cazuri urgente”, a explicat el.

Motivul condamnării tunisiene nu a fost precizat. Potrivit mai multor ziare belgiene, Abdesalem Lassoued a fost condamnat pentru mai multe tentative de omor.

Pilon al luptei antiteroriste

Dornic să dezamorseze polemica, premierul Alexander De Croo a avut sâmbătă o lungă întâlnire cu mai mulți miniștri și șefi ai poliției și ai autorităților judiciare. „Este important pentru un guvern să tragă rapid învățăminte și să ia măsuri”, a insistat el.

În același timp, el a anunțat că parchetul din Bruxelles va fi consolidat și că cele 119 posturi de magistrați existente vor fi „efectiv ocupate” (față de 95 efectiv în funcție în cursul anului 2023) și completate cu cinci magistrați suplimentari.

Un nou procuror general va fi numit în fruntea biroului cât mai curând posibil, după nouă ani de incertitudine juridică cu privire la această numire-cheie, care a făcut obiectul unui impas între comunitatea francofonă și cea olandeză.

Liderul liberal a promis, de asemenea, creșterea numărului de ofițeri de poliție judiciară în capitala belgiană și îmbunătățirea schimbului de informații între diferitele servicii (informații, biroul pentru străini etc.).

În sfârșit, un alt simbol, noul ministru al justiției, numit duminică, este Paul Van Tigchelt: acest flamand în vârstă de 50 de ani, un apropiat al lui Van Quickenborne, și-a construit o reputație solidă în calitate de șef al agenției belgiene antiteroriste (Ocam) din ianuarie 2016 până în octombrie 2020, pe care o conducea în momentul atentatelor de la Bruxelles din 22 martie 2016.