STUDIU: Narațiunile AUR s-au concentrat pe criticarea UE în primul an de război în Ucraina
Discursul eurosceptic al partidului AUR și al liderului său, George Simion, are o retorică subtilă, dar corozivă, arată cercetarea unei echipe de profesori de la Universitatea Babeș Bolyai, care a studiat postările AUR în social media, în primele 9 luni de război în Ucraina. A concluzionat că, în această perioadă, narațiunile AUR au fost încadrate abil în contextul problemelor interne și orientate către învinovățirea elitelor. Totuși, au evitat poziționări asumate în favoarea Rusiei sau împotriva Ucrainei, creând mai degrabă contexte pentru propaganda rusească.
- Rezultatele cercetării sunt valabile pentru anul 2022. Amintim că pe 10 octombrie 2023, cu ocazia vizitei președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în România, George Simion a adoptat o atitudine vădit pro-rusă prin ieșirile publice de tip bullying la adresa lui Zelensky, ironizând anularea discursului său în Parlament: ”Cu durere în suflet, anunțăm că viteazul președinte ucrainean Volodimir Zelinski nu va mai veni astăzi în Parlamentul României”. El a mai spus că nu este de acord ca banii românilor să fie cheltuiți pe ajutor militar pentru Ucraina și că ar trebui să fie cheltuiți în România. De asemenea, i-a amintit președintelui Zelenski că drepturile ”celor 500 de mii de români care trăiesc în Ucraina” nu sunt respectate.
De cealaltă parte, analiza narațiunilor de anul trecut ale AUR a arătat că cea mai sensibilă temă a electoratului acestui partid rămâne vaccinarea, la aproape 4 ani de la debutul pandemiei. Totuși, partidul nu a insistat pe această temă.
”AUR a devenit un partid eurosceptic tipic pentru UE, eram printre ultimii care nu aveam unul. Paradoxal, noi cumva ne-am europenizat politic cu AUR, care este omolog altor partide din vest. Au făcut din UE obiectivul lor strategic de comunicare, în premieră pentru noi. Nici Vadim, nici PP-DD-ul lui Dan Diaconescu nu au avut un discurs eurosceptic”, a declarat pentru G4Media Mihnea Stoica, unul dintre autorii cercetării intitulate ”Măsurarea receptivității la discursurile mediatice eurosceptice în contextul războiului: Informații din România”.
Pentru țările din Europa de Est, euroscepticismul este legat în primul rând de teama de a fi „absorbit” de o cultură mai mare, „progresistă”, din Europa de Vest. Prin urmare, acesta s-a dezvoltat în jurul unor aspecte precum cultura națională, tradiția și religia. Euroscepticismul mai poate fi explicat prin dezamăgirea față de rezultatul tranziției politice pe care aceste țări au experimentat-o, având în vedere așteptările foarte mari care au însoțit aderarea lor la UE, au explicat autorii cercetării.
AUR, partidul anti-UE
Cele mai întâlnite subiecte în postările de pe Facebook ale partidului AUR și ale liderului George Simion se referă la politica europeană (42,49%). Dar, decât să acuze direct UE, autorii studiului spun că poziționarea a fost mai curând împotriva elitelor în termeni de „servitori” ai UE sau definiți drept „guvernul trădării naționale”.
În schimb, discursul liderului George Simion este mai agresiv și mai asumat decât cel al partidului său. Astfel, în contextul unei campanii de recrutare a membrilor de partid în noiembrie 2022, Simion a postat o fotografie cu parlamentarii AUR și a declarat că „nu vrea să fie condus de Ursula von der Leyen și de birocrați fără chip”.
Narațiunile legate de atitudinile față de Ucraina (26,61%) și de atitudinile față de Rusia (20,17%) au fost, de asemenea, prezente în mod constant în comunicarea lor pe Facebook.
Au existat două postări în care AUR a favorizat o abordare izolaționistă, argumentând că „nu este războiul nostru” și că nu ar trebui să ne implicăm în „războiul altora”. Mai mult, o postare despre protejarea minorității românești din Ucraina s-a încheiat cu o recunoaștere vagă a „agresiunii militare” a Rusiei și a pledat pentru dialog și negocieri pașnice, făcând totuși aluzie la refuzul Ucrainei de a se angaja într-un astfel de demers. AUR a abordat și criza refugiaților, dar a susținut cauza minorității române.
Subiectele legate de război s-au redus în momentul în care au apărut discuțiile despre criza energetică a UE. ”O temă pregnantă a fost independența energetică, cu privire la care nu s-au poziționat efectiv, ci mai curând au favorizat discursul Rusiei prin diferite evenimente disruptive, cum ar fi boicotarea discuțiilor oficiale. De altfel, atitudini asumate cu privire la Ucraina și Rusia au fost mai puțin pregnante. Modul în care AUR exprimă discursul eurosceptic este mai subtil decât ne așteptam. De asemenea, ne așteptam la mai multă retorică pe tema Covid, dar au vorbit destul de puțin”, a declarat Andreea Voina, coautoare a cercetării despre narațiunile AUR.
Vaccinarea bântuie încă electoratul AUR
De partea cealaltă, cercetarea a scos la iveală faptul că electoratul AUR este încă foarte sensibil la tema vaccinării. Astfel, atitudinile negative față de UE ale publicului sunt legate de politicile blocului comunitar cu privire la vaccinare. Apoi, cel de-al doilea motor al euroscepticismului este politica UE, cum ar fi promovarea drepturilor comunității LGBTQ, lăsând atitudinile față de Ucraina și atitudinile față de Rusia să fie mai puțin relevante în modelarea euroscepticismului.
Totuși, rezultatele generale sugerează că, în România, euroscepticismul este alimentat de politica identitară, deoarece aceasta s-a clasat pe primul loc în discursul politic de AUR și pe locul al doilea în percepțiile publice care au determinat euroscepticismul.
”Tema Ucrainei sau a refugiaților ucraineni nu ține de acest popor în mod specific, ci de un profil identitar al AUR, de o temă suveranistă. La fel și cu pandemia și cu măsurile adoptate de UE cu această ocazie, spaimele electoratului sunt că UE ar lucra cumva să ne limiteze libertățile individuale. Și acum, prin PNRR, UE ne impune din nou anumite obligații. Este și jocul politicienilor români care plasează responsabilitatea în afară și din care, în final, câștigă AUR”, a explicat Mihnea Stoica.
Partidul a mai capitalizat pe anumite sărbători ortodoxe și împotriva ideologiei de gen. Autorii notează că AUR a creat o narațiune anticomunistă distinctă, în care, de exemplu, se opune politicilor „comuniste” ale UE, cuplată cu o retorică anti-neomarxistă care încadrează „ideologia de gen” sau multiculturalismul ca fiind dușmani ai poporului.
Motivele anti-gender folosite de AUR în discursul lor politic, cum ar fi „ideologia de gen” sau „propaganda LGBTQ”, reflectă retorica folosită de populiștii din alte țări europene. Ei fac apel la moștenirea creștină ca formă de rezistență împotriva „agresiunii culturale” impuse de UE, cum ar fi corectitudinea politică sau „nebunia” ideologiei de gen.
Autorii atrag atenția că acest aspect este deosebit de important pentru retorica AUR, pentru că mobilizarea indivizilor pe baza legăturilor religioase poate fi o strategie profitabilă în țările postcomuniste. Explicația este că susținătorii partidelor pro-ruse din țările europene postcomuniste sunt mai predispuși să aibă opinii tradiționaliste cu privire la minoritățile sexuale și, în general, să îmbrățișeze conservatorismul cultural.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank© 2024 G4Media.ro - Toate drepturile rezervate
Acest site foloseşte cookie-uri.
Website găzduit de Presslabs.
2 comentarii