Spectrul unui conflict extins în Orientul Mijlociu, concomitent cu războiul din Ucraina, provoacă în Occident temeri de penurie de arme și muniții

Oficialii occidentali din domeniul apărării se tem că, dacă Israelul va intra în război în timp ce Occidentul aprovizionează Ucraina în războiul cu Rusia, nu vor exista suficiente proiectile de artilerie și alte arme pentru a menține ambii aliați în luptă, arată o analiză Wall Street Journal.

Problema îi preocupă pe planificatorii NATO, chiar dacă Israelul nu este membru al alianței și puține țări europene îi furnizează echipamente militare.

Dar Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și membrii săi europeni sunt profund implicați în sprijinirea Ucrainei împotriva invaziei Rusiei, iar perspectiva a două fronturi care ar putea consuma arme și echipamente din aceleași stocuri sau lanțuri de aprovizionare începe să îngrijoreze oficialii.

„Bineînțeles” că există preocupări legate de concurența pentru resursele militare din cauza capacității de producție limitate, a declarat Göran Mårtensson, directorul general al Administrației suedeze pentru materiale de apărare, care se ocupă de achiziții pentru Ministerul Apărării din această țară. „Va fi mai multă nevoie de această capacitate de producție limitată în Europa și în SUA”.

Mårtensson a vorbit în marja Forumului industrial NATO, un eveniment care reunește oficiali guvernamentali, cadre militare și directori din industrie și care, de data aceasta, a atras peste 800 de participanți. Suedia a găzduit reuniunea în calitate de candidat la aderarea la NATO și speră să devină în curând membru cu drepturi depline.

De când Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei, în urmă cu aproximativ 20 de luni, contractorii din domeniul apărării din Occident și-au intensificat producția, dar producția rămâne sub volumul de muniție și echipamente folosite pe câmpurile de luptă din Ucraina.

Industriile de apărare ale membrilor NATO nu dispun de suficiente capacități de rezervă pentru a reacționa la crize ca cea de acum, a declarat secretarul general al alianței, Jens Stoltenberg, în cadrul forumului. „Avem nevoie de mai mult pentru a ne asigura că avem producție atunci când avem nevoie de ea”.

Majoritatea companiilor produc cât pot de mult în cadrul facilităților de producție existente, iar următorul pas ar fi realizarea de noi investiții, a declarat Esa Rautalinko, directorul executiv al grupului finlandez de armament Patria. Punerea în funcțiune a unor noi instalații poate dura între doi și cinci ani, a spus el.

Având în vedere că cererea a crescut mai repede decât producția, prețurile unor bunuri au crescut vertiginos. Proiectilele de artilerie de 155 de milimetri standard NATO, una dintre cele mai folosite muniții ale Occidentului, costau guvernele aproximativ 2.100 de dolari bucata înainte de invazia Rusiei în Ucraina anul trecut, a declarat amiralul olandez Rob Bauer, principalul consilier militar al lui Stoltenberg, la forumul NATO.

Prețul acestor obuze, pe care Bauer le-a numit „unul dintre cele mai râvnite obiecte din lume în acest moment”, a crescut de patru ori, la aproximativ 8.400 de dolari, a spus el.

Politicienii au cerut companiilor din domeniul apărării să își extindă capacitatea și să accelereze producția.

„Dacă aș fi în locul industriei, aș lua pulsul realității și aș crește producția”, a declarat premierul estonian Kaja Kallas, la Bruxelles.

Oficialii din industrie spun că au nevoie de asigurări că cererea nu va scădea la încetarea ostilităților, subminând investițiile companiilor, așa cum s-a întâmplat în trecut.

Statele Unite au început să acționeze în ultimele luni, pompând miliarde de dolari în fabrici retehnologizate pentru a produce mai multe rachete, proiectile, obuze și motoare de rachete. A emis contracte în valoare de aproape 25 de miliarde de dolari pentru a înarma Ucraina și a reface stocurile americane.

Bill LaPlante, șeful departamentului de achiziții al Departamentului Apărării, a cerut în ultimele săptămâni ca țările europene să semneze mai multe contracte pentru a încuraja industria.

Guvernele europene au plasat unele comenzi, dar nu la scara Pentagonului. În primăvară, Uniunea Europeană s-a angajat să furnizeze Ucrainei un milion de proiectile de artilerie în decurs de un an, dar este în urmă cu acest obiectiv, a declarat Kallas.

Suedia și alte trei țări nordice au anunțat, la începutul acestei luni, o comandă rară de obuze de 155 mm pentru Kiev, evaluată la aproximativ 54 de milioane de dolari. La prețurile pe care le-a citat Bauer de la NATO, aceasta ar livra mai puțin de 7.000 de cartușe.

Apelul guvernelor europene ca industria să își asume responsabilitatea investițiilor înainte de semnarea contractelor este greșit, a declarat Rautalinko de la Patria. „Nu putem face acest lucru fără o viziune a cererii pe termen lung – nu este vorba de comerțul cu amănuntul”, a spus el.

În plus față de incertitudine, a spus el, presiunea exercitată de conflictul din Orientul Mijlociu nu a ajuns încă la dezbaterile din industria de apărare din Europa. Europenii ar putea considera lupta ca fiind mai mult o problemă a Israelului și a SUA, a spus el, dar aceasta ar fi o greșeală.

„Totul este conectat”, a spus el. „Dacă Israelul este ajutat din stocurile americane, asta înseamnă că se ia din ceva”.

În cele două conflicte sunt folosite deocamdată armamente diferite, dar acest lucru s-ar putea schimba dacă ostilitățile se extind în jurul Israelului.

Statele Unite sunt de departe cel mai mare furnizor de echipamente militare și finanțare pentru Israel, deși Germania este, de asemenea, un furnizor important, potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm.

La evenimentul NATO au fost prezenți directori de la Lockheed Martin, RTX, Boeing și alții, care împreună au sute de angajați în Israel. Aceștia lucrează la proiecte comune, cum ar fi sistemul israelian de apărare antirachetă Iron Dome.

General Dynamics, cel mai mare producător american de proiectile de artilerie, a declarat că se așteaptă ca conflictul israelian să stimuleze cererea deja ridicată de Ucraina.

„Cea mai mare care se evidențiază, și iese în evidență, este pe partea de artilerie”, a declarat directorul financiar Jason Aiken despre recenta cerere de finanțare suplimentară de 106 miliarde de dolari de la Casa Albă, care include sprijin suplimentar pentru Ucraina și Israel, precum și pentru Taiwan. „Situația israeliană nu va face decât să pună presiune în sus pe această cerere”.

Pentagonul a trimis înapoi în Israel stocurile de obuze relocate în acest an pentru a reface forțele americane din Europa, a declarat săptămâna aceasta un înalt oficial al apărării.

Boeing a grăbit livrările către Israel la începutul ultimului conflict, inclusiv bombele sale cu diametru mic și kiturile de muniție de atac direct comun care le transformă în arme mai precise. În mod normal, acestea ar fi fost trimise pe mare, dar acestea proveneau din comenzi israeliene existente și au fost transportate pe calea aerului.

General Dynamics a declarat că a reușit să crească producția de obuze de artilerie și alte muniții mai repede decât se aștepta, stimulată de investițiile Pentagonului în noi instalații. Compania țintește o producție anuală de un milion de obuze, o creștere de cinci ori mai mare.