G4Media.ro

A făcut Hamas profituri uriașe pariind împotriva acțiunilor de bursă israeliene înainte…

Foto: Wikipedia

A făcut Hamas profituri uriașe pariind împotriva acțiunilor de bursă israeliene înainte de masacrul din 7 octombrie?

Pariurile gigantice împotriva Israelului pe piețele din Tel Aviv și Wall Street cu câteva zile înainte de atacul Hamas au adus miliarde de dolari. Cineva pare să fi știut din timp despre plan, scrie cotidianul israelian Ha’aretz.

Atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie a prins armata israeliană nepregătită. Dar cineva se pare că știa dinainte și a făcut miliarde de dolari pariind împotriva acțiunilor israeliene tranzacționate pe piața locală și pe Wall Street cu cinci zile înainte de atac.

Vânzarea în lipsă a acțiunilor israeliene – pariind că acestea vor cădea – a crescut vertiginos în zilele de dinaintea zilei de 7 octombrie, depășind cu mult vânzările în lipsă din „numeroase alte perioade de criză”, au scris Robert J. Jackson Jr., Joshua Mitts și colegii lor într-un articol intitulat „Trading on Terror?”, publicat pe Social Science Research Network (SSRN).

“Constatările noastre sugerează că agenții de bursă informați cu privire la atacurile care urmau să aibă loc au profitat de aceste evenimente tragice” scriu ei.

Deși nu se cunoaște sursa presupusei informații care a dus la vânzarea în lipsă, este plauzibil ca aceasta să fi provenit din cercurile Hamas: „Constatările noastre sugerează că comercianții informați despre atacurile viitoare au profitat de aceste evenimente tragice”, adaugă ei.

Jackson a fost comisar al Comisiei SUA pentru valori mobiliare și burse, iar Mitts este expert în vânzarea în lipsă, în care investitorul pariază împotriva unui titlu de valoare. De asemenea, el este familiarizat cu piața israeliană.

EIS este un fond tranzacționat la bursă care urmărește acțiunile israeliene la New York. Este o modalitate de a paria pe acțiunile israeliene fără a cumpăra niciuna. EIS urmărește principalii indici de la Bursa din Tel Aviv, inclusiv companii israeliene gigantice precum Nice, Teva, băncile, Elbit Systems și Israel Chemicals.

Investiția în EIS este echivalentă cu investiția în economia israeliană. A paria împotriva EIS înseamnă a paria împotriva economiei israeliene.

Jackson și echipa au descoperit indicii puternice că, la începutul lunii octombrie, cineva din cercurile bursiere americane a anticipat o catastrofă în Israel, ceea ce a dus la prăbușirea acțiunilor.

Pe 2 octombrie, acel cineva sau acei cineva a(u) efectuat un volum enorm de tranzacții short pe EIS – ceea ce înseamnă că a(u) pariat împotriva Israelului.

De fapt, volumul tranzacțiilor short din 2 octombrie a fost atât de mare – 227.000 de unități, față de câteva mii în orice zi – încât nu a părut a fi un pariu. Oricine se afla în spatele tranzacțiilor se pare că nutrea încredere că dezastrul va lovi Israelul.

Shorting-ul presupune să profiți de pe urma unor titluri pe care nu le deții. Dacă ești convins că acțiunile unei anumite companii vor scădea, le împrumuți de la cineva, le vinzi, iar mai târziu (uneori doar câteva zile) le cumperi de pe piață (la prețul mai mic, dacă ai avut dreptate), le dai înapoi creditorului și încasezi diferența.

Așadar, dacă vindeți în lipsă o acțiune și aceasta scade, câștigați. Cei care au vândut acțiuni israeliene pe 2 octombrie s-au descurcat bine. Valoarea EIS a scăzut cu 7,1% pe 11 octombrie (prima zi în care piața americană a fost deschisă pentru afaceri după masacru), iar în cele 20 de zile care au urmat acelui weekend teribil, EIS a pierdut 17,5% din valoarea sa.

“Mai mult, aceasta indică faptul că vânzările în lipsă din acea zi au depășit cu mult vânzările în lipsă care au avut loc în numeroase alte perioade de criză, inclusiv în timpul recesiunii care a urmat crizei financiare [din 2008]”, scriu Jackson și Mitts.

Mai exact, dacă un trader a împrumutat o unitate de EIS și a vândut-o cu 54 de dolari, după prăbușire traderul ar putea cumpăra unitatea cu 44,50 de dolari, să o returneze creditorului și să câștige 9,50 de dolari pe unitate.

Lucrarea lui Jackson și a colegilor s-a bazat pe datele raportate oficial la Autoritatea de reglementare a sectorului financiar din SUA. Cercetătorii au identificat două tranzacții uriașe de vânzare de unități împrumutate EIS pe 2 octombrie. Pe baza volumelor, vânzătorii în lipsă par să fi câștigat milioane de dolari.

Pentru a examina cât de neobișnuit a fost pariul împotriva Israelului, cercetătorii au verificat volumul tranzacțiilor în lipsă de unități EIS din 2009 până în 2023, perioadă în care Israelul a cunoscut o mulțime de crize. Au existat 3.570 de zile de tranzacționare în toată această perioadă. Volumul tranzacțiilor short pe EIS la 2 octombrie a fost în prima percentila de 99%. „Raportul de vânzare în lipsă” pentru EIS a fost, de asemenea, extraordinar pe 2 octombrie: „Este extrem de puțin probabil ca volumul de vânzări în lipsă din 2 octombrie să fi apărut din întâmplare”, au scris ei.

„Mai mult, aceasta indică faptul că vânzările în lipsă din acea zi au depășit cu mult vânzările în lipsă care au avut loc în numeroase alte perioade de criză, inclusiv recesiunea care a urmat crizei financiare [din 2008], războiul Israel-Gaza din 2014 și pandemia COVID-19”, au adăugat ei.

Alte motive de suspiciune pentru ei sunt faptul că tranzacțiile în lipsă au fost efectuate în timpul sărbătorii evreiești Sukkot, când nu se întâmpla nimic neobișnuit în Israel și nu se aștepta nimic dramatic.

Jackson și Mitts au verificat chiar și dacă există o corelație între această reducere și planurile guvernului Netanyahu de a revizui sistemul judiciar, unde cea mai mare dramă a avut loc pe 24 iulie – ziua în care Knesset-ul a votat pentru revocarea standardului de rezonabilitate. Data votului a fost cunoscută în avans, deși rezultatele acestuia nu au fost cunoscute. De fapt, unitățile SIE au pierdut 5% din valoarea lor în urma acelui vot, atestând că piața nu anticipase rezultatul. Nu a existat un volum neobișnuit de acțiuni scurte.

De asemenea, vânzarea în lipsă este riscantă. Dacă pariați împotriva unei acțiuni și aceasta crește, pierdeți. Cu cât este mai mare short-ul și cu cât durează mai mult (până când trebuie să returnați titlul), cu atât este mai mare riscul. Pariul uriaș împotriva EIS (adică împotriva economiei israeliene) a fost făcut când piața avea o tendință de creștere. Pariul împotriva unei tendințe a pieței nu face decât să crească riscul. De asemenea, pozițiile short au fost neobișnuit de lungi, ceea ce întărește teoria conform căreia investitorul știa de atac în avans.

Interesant este că Mitts și Jackson au identificat modele similare în EIS în aprilie, când circulau zvonuri că Hamas plănuia să lanseze un atac. „Mai exact, volumul short în EIS a atins un vârf pe 3 aprilie, la niveluri foarte asemănătoare cu cele observate pe 2 octombrie”, au declarat ei. Și aici, coincidența întrece orice închipuire și sugerează că informația provine din Hamas. Teroriștii prinși în Israel au relatat că atacul fusese planificat pentru 5 aprilie, în ajunul Paștelui evreiesc, dar a fost anulat în ultima clipă – fie pentru că Iranul a ordonat acest lucru, potrivit unor surse media, fie pentru că armata israeliană era în alertă maximă în acel moment.

Scurtul vârf de atac din 3 aprilie a avut loc la aproximativ o săptămână după ce premierul Benjamin Netanyahu a încercat să îl demită pe ministrul apărării, Yoav Gallant, ceea ce a declanșat proteste în masă ale israelienilor. Cu toate acestea, până la 3 aprilie, era clar că Netanyahu a revenit asupra deciziei de a-l demite pe Gallant – ceea ce indică faptul că cine a cumpărat acțiuni în lipsă în Israel nu a făcut-o din cauza acelui scandal, ci din cauza atacului terorist planificat (deși anulat).

Cercetătorii au analizat, de asemenea, shorting-ul de pe bursa de la Tel Aviv (TASE) și au descoperit o creștere semnificativă în zilele dinaintea datei de 7 octombrie.

De fapt, reducerea de acțiuni pe TASE a început să crească începând cu luna august, dar a atins un vârf în săptămâna dinaintea atacului. Nu a existat un motiv evident pentru acest comportament; Israelul era în vacanță, sectorul public era închis și mulți israelieni erau în concediu. Nu există niciun motiv pentru a asocia vârful de shorting cu revizuirea sistemului judiciar, au declarat cercetătorii, observând că nu a existat o activitate specială de shorting după votul „rezonabilității” din iulie.

Din nou, apare suspiciunea că cineva avea informații prealabile despre atacul Hamas.

În plus, Jackson și Mitts nu au identificat o creștere a vânzărilor în lipsă de acțiuni ale companiilor israeliene tranzacționate la New York (spre deosebire de vânzarea în lipsă a indicelui care urmărește acțiunile israeliene). Acest lucru s-ar putea datora faptului că investitorii s-au gândit că industriile militare se vor descurca bine în urma ostilităților, iar multe dintre celelalte companii operează pe piețele internaționale, astfel încât atacul terorist asupra Israelului nu ar trebui să le afecteze afacerile.

Aceștia au remarcat că, deși volumul tranzacțiilor suplimentare cu EIS a fost absolut anormal la New York, nu a fost mare în termeni absoluți – probabil pentru că nu există atât de multe tranzacții cu unitățile sale. Dar cu siguranță au observat vârfuri în vânzările în lipsă la Bursa din Tel Aviv.

Potrivit calculelor cercetătorilor, vânzarea în lipsă la TASE de la jumătatea lunii septembrie până în octombrie ar fi fost extrem de profitabilă. Numai în cazul Bank Leumi, „4,43 milioane de acțiuni noi vândute în lipsă în perioada 14 septembrie – 5 octombrie au generat profituri (sau pierderi evitate cu aproximație) de 3,2 miliarde de NIS [aproape 900 de milioane de dolari] din această vânzare în lipsă suplimentară”.

Ei nu au putut identifica dacă a existat vreo legătură între comercianții care vând în lipsă din New York și Tel Aviv.

Rețineți că Jackson și Mitts nu susțin că informațiile provin de la Hamas. Dar informațiile pe care le-au adunat sugerează acest lucru. Hamas planificase atacul de luni de zile, iar liderul său, Yahya Sinwar, pare să fi planificat nu doar aspectul tactic, ci și aspectele logistice și financiare.

Dacă îl credem pe liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, că nu a știut în avans despre atacul Hamas, atunci nu Hezbollah a fost cea care a făcut shorting-ul împotriva Israelului. Și nici Iranul, după aceeași logică. Doar o anchetă a organelor de drept, în Israel și în Statele Unite, poate descoperi cine a beneficiat de tranzacțiile în lipsă.

Rețineți că vânzarea în lipsă nu este ilegală, iar legea americană a valorilor mobiliare se pare că nu interzice exploatarea cunoștințelor anterioare unui atac terorist. Nici în Israel nu este un fel de încălcare a regulilor privind tranzacțiile cu informații privilegiate. Dar surse israeliene au declarat că Hamas are oameni pricepuți din punct de vedere financiar și nu este improbabil ca aceștia să se afle în spatele acestor vânzări în lipsă. În plus, dacă vânzarea în lipsă a fost făcută de Hamas sau în numele său, atunci este vorba de încălcări ale legii americane care interzice finanțarea terorismului, iar Statele Unite ar putea îngheța câștigurile obținute în mod necuvenit.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...