O mică înșelătorie cu acordul NATO / Cum e posibil ca o alianță militară să închidă ochii la așa ceva?

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, se folosește fără scrupule de poziția sa oficială în cadrul Alianței Nord Atlantice pentru a-și face o campanie electorală deșănțată în România. În mai toate sondajele, Geoană iese invariabil pe primul loc. Măsurat alături de lideri slabi, oficialul NATO pare cel mai tare. Și este normal să fie așa. Românii vor alege oricând uniforma NATO, personajul care ocupă o funcție importantă în ierarhia Alianței Nord Atlantice în locul tristelor figuri din politica românească. Clasamentele arată însă cu totul altfel dacă Geoană intră în competiție cu nume grele, oricâte zorzoane militare ar mai pune pe el.

Din poziția de oficial NATO, Mircea Geoana și-a intensificat campania electorală din România, a dat toate semnalele posibile că vrea la Cotroceni, dar n-a făcut deocamdată un anunț oficial. Ar însemna să demisioneze în secunda doi din poziția care-i aduce atâtea beneficii de imagine în plan intern. Odată dezbrăcat de haina NATO, din Geoană nu mai rămân decât ceasurile lui Vanghelie și un dulap întreg cu schelete, depozitate acolo cu trudă de-a lungul carierei sale politice în România, la vârful PSD sau în alte aventuri împreună cu primarul sectorului cinci, condamnat pentru corupție.

Despre strategia de candidat a lui Mircea Geoană a scris pe larg Cristian Pantazi, nu mai reiau aici informațiile. Altul este subiectul azi: înșelarea publicului și, mai ales, girul acordat de NATO pentru această mică înșelătorie. Geoană le spune tuturor că va fi viitorul președinte al României deoarece beneficiază de girul americanilor cu NATO în frunte. Cum este posibil ca o alianță militară de prestigiu să accepte ca un oficial de rang înalt să utilizeze resursele, simbolurile și credibilitatea pentru a-și face campanie electorală în țara de baștină?

G4Media.ro a demonstrat negru pe alb că Geoană utilizează resursele Alianței din moment ce a vizitat România, în calitate de oficial NATO, de 18 ori numai în ultimul an. Și-a angajat o echipă de comunicare doar în România, care îi mediatizează în scop politic acțiunile sale de oficial NATO. În același interval de timp, G4Media a identificat doar două vizite efectuate în celelalte țări ale flancului estic al Alianței (o vizită în Lituania, una în Bulgaria și nicio vizită în Polonia, Estonia, Letonia sau Ungaria). În mod nepermis pentru o alianță militară, NATO a refuzat în două rânduri să răspundă unor întrebari precise adresate de G4Media.ro referitoare la numărul total al deplasărilor pe țări, costurile suportate de NATO și alte lămuriri.

Un oficial NATO a transmis, sub anonimat, de fiecare dată o frază standard, care nu lămurește nimic: „Secretarul general adjunct călătorește în mod regulat pentru a reprezenta NATO, inclusiv în ultimele luni în Bulgaria, Danemarca, Franța, Germania, Israel, Lituania, Luxemburg, Moldova, Norvegia, România, Marea Britanie și Statele Unite. Costurile de călătorie pentru vizitele oficiale sunt suportate de NATO, în timp ce călătoriile sale private sunt autofinanțate”.

Domnul Geoană are toată libertatea de a face ce dorește, însă cred că a venit momentul să aleagă: ori este secretar general adjunct, ori candidat în România. Nu poate fi ambele. Codul de conduită al organizației sale prevede că ”nu ne folosim poziția noastră în cadrul NATO sau informațiile care ne aparțin pentru a ne asigura în mod incorect un viitor loc de muncă”. Or, domnul Geoană exact asta face: încearcă să-și asigure, în mod incorect, un viitor loc de muncă, eventual la Cotroceni. Unii spun că nu va ajunge nici măcar candidat și că negociază în forță cu PSD viitorul său job. Acest scenariu nu poate fi exclus, deși acum pare foarte decis să atace la baionetă alegerile prezidențiale de anul viitor.

Contrar opiniei lui Ion Iliescu, Mircea Geoană nu este, totuși, prostănac, ci extrem de abil. Prost nu este cel care cere, ci cel care oferă. Prin urmare, problema este în primul rând la NATO, care îi permite să se joace de-a candidatura în țara lui sub steagul Alianței, și abia apoi la domnul Geoană. Poate fi înțeleasă până la un punct o anumită complicitate între șeful NATO, fost politician de stânga și fost premier al Norvegiei, și adjunctul său, și el fost politician de stânga și fost președinte al României pentru câteva ore. Însă Jens Stoltenberg, secretar general al NATO și șeful domnului Geoană, ar trebui să se decidă ce fel de organizație conduce: o alianță militară neimplicată în jocuri politice interne sau o agenție de plasare a forței de muncă, respectiv o agenție de voiaj pentru candidații fără partid și resurse.