Ziarul german Bild: „Putin ar putea lansa în 2024 un atac asupra unei țări europene pentru a profita de vidul de putere din alegerile americane

Un serviciu secret european consideră că Rusia ar putea încerca să atace Europa în iarna anului 2024 – 2025, potrivit ziarului german „Bild”, transmite Rador Radio România. Serviciul secret consideră – scrie „Bild” – că Rusia ar putea lovi Europa, tocmai în momentul în care Statele Unite vor fi fără lider și nu vor putea veni în ajutorul statelor europene decât cu o anumită întârziere. Ar fi perioada dintre plecarea din funcție a actualului președinte al SUA, la începutul lunii noiembrie 2024 și preluarea funcției a posibilului său succesor, în ianuarie 2025.

Un oficial al Serviciului de informații a spus că liderii ruși speră ca fostul președinte Donald Trump să recâștige Casa Albă, pentru că „se poate întâmpla orice” în mandatul său.

„Planul este de a continua să ajutăm Ucraina, deoarece singura modalitate de a pune capăt războiului este să-l convingem pe președintele Putin că nu poate câștiga pe teren. Și singura modalitate de a-l convinge este să facem în așa fel încât Ucraina să aibă muniții, arme, să aibă ceea ce îi trebuie”, a subliniat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu acordat jurnalistei Christiane Amanpour la CNN.

„Liniile frontului nu s-au schimbat în mod semnificativ, dar ucrainenii au reușit să provoace pierderi grele forțelor ruse și sunt capabili să controleze porturile de la Marea Neagră”, a subliniat Stoltenberg.

Anul acesta, ucrainenii vor sărbători Crăciunul luni, 25 decembrie, și nu pe 7 ianuarie, așa cum au făcut până acum, la fel ca și Biserica Ortodoxă Rusă, marcând o ruptură de tradiție în plin război cu Moscova. Noua dată a sărbătorii creștine, determinată după calendarul gregorian, a fost aprobată de Parlamentul ucrainean în iulie și promulgată de președintele Volodimir Zelenski.

„Poporul ucrainean a fost mult timp supus ideologiei ruse în aproape toate sferele vieții, inclusiv cu calendarul iulian și sărbătorirea Crăciunului pe 7 ianuarie”, se arată în proiectul de lege. Dar „renașterea puternică a națiunii ucrainene continuă și lupta continuă și fructuoasă pentru identitatea ei contribuie la conștientizarea și dorința fiecărui ucrainean de a-și trăi propria viață, cu propriile tradiții, propriile sărbători”, a adăugat el.

Decizia de a muta data în care creștinii sărbătoresc nașterea lui Hristos face parte dintr-o serie de inițiative ale Ucrainei de a se distanța de Moscova, precum redenumirea străzilor și orașelor care amintesc de vremea în care țara, independentă din 1991, făcea parte din Uniunea Sovietică. Legea ilustrează și ruptura dintre Biserica ucraineană și cea rusă, care s-a extins după invazia rusă din februarie 2022. Biserica Ortodoxă Ucraineană, timp de secole sub tutela religioasă a Rusiei, s-a declarat independentă de Patriarhia Moscovei, în 2019.

Şi Biserica ucraineană, care a rămas loială Moscovei, și-a declarat independența în mai 2022, respingând sprijinul Patriarhului rus Kiril pentru invazie.

Unele biserici ortodoxe, inclusiv cele din Rusia și din Serbia, continuă să folosească calendarul iulian pentru sărbătorile lor religioase și nu calendarul gregorian, care a fost creat la sfârșitul secolului al XVI-lea. În timpul regimului sovietic (1917-1991), care susținea ateismul, sărbătorile de Crăciun au fost îmbinate cu cele ale Anului Nou, care este încă principala sărbătoare pentru multe familii ucrainene. În timpul cinei de Crăciun, ucrainenii servesc de obicei 12 feluri de mâncare fără carne, printre care „kutia”, făcută din boabe de grâu, miere, struguri, nuci tocate și semințe de mac. (Traducerea: Oana Avram)